Cum a luat-o finul Manolache înaintea nașului Ponta. Profilul complet al deputatului PSD care nu vrea să fie egal cu „cetățenii normali”

La câteva minute după ce a votat pensiile speciale pentru parlamentari, deputatul Marius Manolache (PSD) a explicat pentru gândul votul său: „eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcționar public, care are o răspundere extraordinară și un cetățean normal, fie el muncitor, inginer, medic, șamd”.

Manolache este la primul mandat de parlamentar și susține că introducerea pensiilor speciale este o „chestiune de bun simț”. El se laudă că este finul premierului Victor Ponta, fiind avocat ca și acesta, menționând într-un interviu chiar că a lucrat cu Ponta într-un cabinet de avocatură.

Ca nașul său Ponta, Manolache avut probleme cu DNA. În octombrie 2013, procurorii au anunțat că deputatul PSD este urmărit penal pentru fals în acte, în dosarul Realitatea. „Manolache Marius, în sarcina căruia s-a reținut că în calitate de avocat angajat de administratorul SC Strategies-Research-Investements SRL  ar fi semnat un contract de vânzare cumpărare acțiuni, contract ce conține mențiuni nereale cu privire la data încheierii, ulterior utilizat de alte persoane pentru a justifica modul de dobândire de către SC Strategies-Research-Investements SRL  a acțiunilor SC Realitatea Media SA”, se arata în comunicatul DNA.  Manolache a respins acuzațiile, declarând că doar l-a reprezentat pe Cozmin Gușă în procedura de preluare a Realitatea TV. 

SPORT Gigi Becali, reacție incredibilă legată de plecarea lui Mirel Rădoi de la FCSB: „Ce discuție să am cu el? Ce mă interesează pe mine?”

08:51

INEDIT Cele trei fraze pe care persoanele nefericite le repetă. Ce spun psihologii

08:45

Doi ani mai târziu, la DNA a ajuns și Victor Ponta, urmărit în alt dosar, cela a lui Dan Șova, fiind acuzat de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune și spălare de bani

Manolache a candidat și a fost ales într-un colegiu de deputat din Mehedinți, fieful lui Adrian Duicu, deși a lucrat în București și locuiește în Ilfov.

Credit de 300.000 de euro, cu o rată lunară aproape egală cu veniturile

Născut în 1968, Manolache este căsătorit și are un copil. A absolvit Academia de Poliție „Al. I. Cuza” în 1994, iar în perioada 1995 – 1996 a urmat la Universitatea București – Facultatea de Drept cursuri postuniversitare – drept international. În 2007 a obținut o diploma de master – criminalistică la Academia de Poliție „Al. I. Cuza”. Între 2007 și 2008 a fost cusant al Universității Naționale de Apărare „Carol I” „Colegiul Național de Apărare”. În perioada 1994 și 2000 a fost ofițer de cercetare penală la Ministerul Administrației și internelor, iar în perioada 2000 – 2012  avocat la cabinetul de avocatură „Marius Manolache”.

În declarația de avere a deputatului PSD regăsim un teren intravilan în Voluntari, cumpărat în 2001, cu o suprafață de 1167 mp, din care are 75%. Tot în Voluntari, Marius Manolache are și o casă de locuit de 670 mp, construită în 2003, din care deține tot 75%, restul de 25% aparținându-I Marianei Angelica Manolache.

Potrivit ultimei declarații de avere a vândut un teren intravila în Predeal pentru care a obținut 40.000 de euro.

Problema apare când este vorba de datoriile lui Marius Manolache, care a luat un credit de la Banca Transilvania de 300.000 euro, pentru o perioadă de 30 de ani 2007 – 2037.

La o datorie de 300.000 euro, venitul brut al deputatului a fost anul trecut de 83.998 lei, iar soția sa, Manolache Cristina, a avut venituri ca manager Electrecord de 23.280 lei. Un calcul simplu, arată că rata de la bancă este aproape egală cu veniturile lunare ale familiei. În declarația sa de avere nu apar alte venituri.

În Parlament, Marius Manolache nu a luat niciodată cuvântul în plen, cu excepția jurământului de credință.

Unul dintre inițiatorii modificărilor Codului penal și susținător al legii amnistiei și grațierii

Deputatul Manolache a fost însă printre cei care au participat în 2013 la ședința Comisiei Juridice unde s-a avizat favorabil proiectul de lege privind aministia și grațierea.

Anul acesta, Manolache a depus în Parlament, alături de alți nouă colegi, un proiect de modificare a Codului Penal și de Procedură Penală.

Proiectul prevede ca măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcție de denunțul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârșit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.

La luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, „judecătorul de drepturi și libertăți nu se va putea pronunța în sensul luării unei decizii în funcție de denunțul făcut de inculpat împotriva altor persoane care au săvârșit fapte ce nu au legătură cu obiectul cererii”. Reținerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, „știind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârșit o infracțiune” se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și intezicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Alte prevederi ale proiectului sunt că la luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială, se mai spune în proiect.

Proiectul nu a primit încă avizul Guvernului, dar a trezit reacția negativă a ambasadelor. Vicepremierul Gabriel Oprea a amenințat PSD că UNPR va ieși de la guvernare dacă aceste modficări la Codul penal și de procedură penală vor fi votate în Parlament.