Lecția maghiară. Cum a reușit Ungaria o prezență la vot istorică, de aproape 80%, în timp ce România trece rar de 50%. Explicațiile sociologilor, pentru Gândul

Alegerile parlamentare din Ungaria – desfășurate duminică, 12 aprilie 2026 – nu au reprezentat doar victoria partidului Tisza și a candidatului opoziției, Péter Magyar, ci și prezența covârșitoare de aproape 80%. Magyar l-a învins pe autoritarul și controversatul politician Viktor Orbán, care a ocupat poziția de premier timp de 20 de ani. Dincolo de lupta acerbă care s-a dus între Magyar și Orbán, aceste alegeri parlamentare au scos în evidență și apetența pentru vot a cetățenilor maghiari care și-au exercitat dreptul constituțional. 

Prezența la urne a fost una istorică în Ungaria. 77,80% dintre cetățenii maghiari cu drept de vot – 7,5 milioane – s-au prezentat la urne. Mobilizarea maghiarilor a fost exemplară, atât în urban, cât și în rural.

APĂRARE Avion an Rusiei interceptat de aeronave F-16 românești. Acesta zbura în spațiul aerian internațional al Țărilor Baltice

19:07

EXCLUSIV Marius Tucă: ”La revedere, Bolojan/Va fi pa în opoziție/Nu va renaște nici în 100 de ani”

18:57

• Prin comparație, România – cu peste 18 milioane de votanți pe listele permanente – suferă tocmai la acest capitol.
• Cei mai mulți români cu drept de vot preferă, în ultimii ani, o expectativă îngrijorătoare la alegerile parlamentare europarlamentare sau chiar prezidențiale.

După anularea alegerilor prezidențiale din luna decembrie 2024, în anul 2025 românii au fost chemați din nou la urne, pentru a-și alege președintele.

• În turul întâi al alegerilor prezidențiale (4 mai), prezența la vot a fost de doar 53,21%.
• În turul al doilea (18 mai), prezența la vot a crescut – 64,72%.

Nicușor Dan a fost ales președinte al României cu 6.168.642 de voturi, în timp ce George Simion a obținut 5.339.053 de voturi.

Sursa – Wikipedia

În România, numărul celor care nu votează crește alarmant

Numărul celor care nu votează crește alarmant în România, iar indiferența și scepticismul par a se fi transformat în repere esențiale.

Se doresc schimbări, oamenii își exprimă vocal nemulțumirea față de politicieni, dar – paradoxal – votul nu este considerat cea mai importantă „pârghie a schimbării”.

• Nemulțumirea crește, dar oamenii nu mai merg la vot decât într-un număr foarte mic.
• În consecință, prezența la vot scade, iar nemulțumirile și semnele de întrebare rămân.

Gândul prezintă cifrele seci, în oglindă, în ceea ce privește prezența la vot la alegerile parlamentare, în Ungaria și România.

Totodată, sociologul Marian Preda și analistul politic Vladimir Ionaș au explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cum s-a ajuns în această situație alarmantă.

În Ungaria, în unele secții de votare s-a înregistrat chiar și o prezență de 100%

În Ungaria, la aceste alegeri parlamentare, în unele secții de votare s-a înregistrat chiar și o prezență de 100%, potrivit informațiilor oficiale.

După numărarea voturilor, conservatorul pro-european Péter Magyar a fost declarat cîștigător. Viktor Orbán, contracandidatul său, și-a recunoscut înfrângerea.

Componența Parlamentului Ungariei (Adunarea Națională), după alegerile din 12 aprilie 2026. Tisza (albastru) obținut 135 de mandate. Fidesz, partidului lui Viktor Orban și KDNP – 55 mandate. Partidul de extremă-dreapta Mișcarea Patriei Noastre – 6 locuri

Potrivit datelor publicate de Biroul Electoral Național din Ungaria, aproximativ 54% dintre alegătorii înscriși pe liste votaseră deja până la ora 13:00.

Ungaria anului 2026, cel mai ridicat nivel al prezenței la vot

Acesta a fost, de altfel, cel mai ridicat nivel al prezenței la această oră, din 2010, anul în care Viktor Orbán a revenit la putere.

Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 2022, prezența la urne, la aceeași oră, era de aproximativ 40%.

Trendul ascendent al prezenței la vot a avut ca rezultat o schimbare radicală pe scena politică maghiară, în urma alegerilor parlamentare din data de 12 aprilie 2026.

Sursa – Wikipedia

2025. Alegeri parlamentare în România. Prezența la vot – 52,50%

În data de 1 decembrie 2024, în România au avut loc alegeri parlamentare. Potrivit Autorității Electorale Permanente(AEP), prezența la urne a fost de 52,50%.

Din cei 18.008.555 alegători cu drept de vot, s-au mobilizat doar 9.455.072.

• Cetățeni români cu drept de vot, înscriși pe liste permanente – 18.008.555
• Votanți pe liste permanente – 7.981.120
• Votanți pe liste suplimentare – 1.360.404
• Votanți cu urnă mobilă – 109.205
• Total votanți – 9.455.072

2024. Alegeri europarlamentare în România. Prezența la vot – 52,42%

La alegerile parlamentare din data de 9 iunie 2024, doar 52,42% din cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne.

• Cetățeni români înscriși pe liste permanente și speciale – 18.016.674
• Votanți pe liste permanente și speciale – 8.658.840
• Votanți pe liste suplimentare – 633.547
• Votanți cu urnă mobilă – 153.384
• Total votanți – 9.445.771

2020. Alegeri parlamentare în România. Prezența la vot – 31,84%

La alegerile parlamanetare care au avut loc în data de 6 decembrie 2020, doar 31,84% din cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la secțiile de votare.

• Cetățeni români înscriși pe liste permanente – 18.191.396
• Votanți pe liste permanente – 5.284.033
• Votanți pe liste suplimentare – 438.203
• Votanți cu urnă mobilă – 70.899
• Total votanți – 5.793.135

2019. Alegeri europarlamentare în România. Prezența la vot – 49,02 %

În data de 26 mai 2019, românii au fost chemați la vot pentru alegeri europarlamentare. Prezența la urna nu a fost una care să transmită că mobilizarea a fost cuvântul de ordine. Doar 49,02 % dintre românii cu drept de vot au mers la urne.

• Cetățeni români înscriși pe liste permanente și speciale – 18.267.732
• Votanți pe liste permanente și speciale – 7.716.037
• Votanți pe liste suplimentare – 1.183.699
• Votanți cu urnă mobilă – 55.223
• Total votanți – 8.954.959

Sociologul Maria Preda: „Există o atitudine de neîncredere față de clasa politică și de ceea ce oferă”

Sociologul Marian Preda – profesor universitar, rector la Universitatea din București – a punctat că această „reținere” a românilor în timpul alegerilor, fie ele prezidențiale, parlamentare sau europarlamentare, are la bază mai mulți factori.

„Deciziile, în general, au mai mulți factori, nu există unul singur. Dar putem spune că există o atitudine de neîncredere față de clasa politică, în general, și de ceea ce oferă, de candidații pe care îi oferă.

Eu cred că oamenii au mers în număr foarte mare la vot, în Ungaria, din două motive.

• Primul, pericolul iminent de perpetuare a unei guvernări –  deja de 16 ani – a lui Viktor Orbán. Să mai ai încă 4 ani pe lângă cei 16 era un pericol perceput ca iminent.
• Pe de altă prte, faptul că au avut un contracandidat pentru Viktor Orbán, un contracandidat în care au crezut.

Péter Magyar a fost un candidat redutabil, care poate fi votat cu speranțe, cu convingerea că se poate schimba ceva în bine.

Deci sunt două lucruri – vot negativ puternic față de Viktor Orbán și un contracandidat care a inspirat încredere.

Despre asta este vorba. Dacă și la noi ar fi fost contracandidați mai puternici, în anumite momente, s-ar fi văzut.  De exemplu, la prezidențiale, pericolul perceput de mulți români, în runda a doua, a fost mare. Și ideea de contracandidat cel puțin rezonabil, Nicușor Dan, de asemenea primarul câștigător anterior al alegerilor la București, a fost mare.

Nu ca în Ungaria, dar nici pericolul nu era așa de mare. Totuși, n-am avut 16 ani pe cineva la conducere, neîntrerupt în România după `89”, e explicat sociologul Marian Preda, în exclusivitate pentru Gândul.

Sociologul Marian Preda, rectorul Universtății București

Analistul politic Vladimir Ionaș: „Plecăm de la un fals, ne raportăm la un total al populației care nici măcar nu se apropie de realitate”

Analistul politic Vladimir Ionaș a atras atenția că prezența redusă la vot, în România, trebuie citită și într-o altă „cheie”. Este vorba, în primul rând, de cifra totală a românilor cu drept de vot, la care ne raportăm de fiecare dată.

„Cu siguranță vorbim de un procent important al populației care nu mai are încredere în procesul electoral sau niciodată nu găsește pe lista electorală un candidat sau un partid care să-i reprezinte.

Dar, din punctul meu de vedere, noi plecăm și de la un fals, ne raportăm la un total al populației care nici măcar nu se apropie de realitate (n.red – peste 18 milioane de cetățeni români cu drept de vot).

Analistul politic Vladimir Ionaș

Și atunci, evident că în momentul în care vorbim de o prezență de 50%, 48%, 55%, de fapt prezența aceea –  dacă ne raportăm strict la populația cu drept de vot care se află pe teritoriul țării – probabil trece de 70%.

Dar, atâta timp cât ne raportăm la un un total care este demult unul exagerat, atunci evident că vom vorbi întotdeauna de o prezență mult redusă față de cea reală”, a punctat analistul Vladimir Ionaș, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cronologia scandalului “Jaful Național – Microbuze electrice”, despre care Gândul a scris pe larg și care a dus la declanșarea unei anchete a Parchetului European, condus de Kovesi. Tonul achizițiilor a fost dat chiar de Bolojan
• Nicușor Dan e sub asediul foștilor săi susținători după numirile de la șefia parchetelor. #Reziștii îl înjură mai rău decât suveraniștii. Până și Șora „a înviat” să-l certe pe șeful statului
• Visul din campanie al președintelui se împlinește cu ajutorul CNA. Nicușor Dan o lăuda acum un an pe Maia Sandu pentru închiderea a zeci de televiziuni și site-uri în Moldova: „Asta vrem să facem și noi”
• Dacian Cioloș, expert în supraviețuire politică. Comisar european în regimul Băsescu, premier în mandatul lui Iohannis, consilier prezidențial în cel al lui Nicușor Dan. Lista e cu mult mai lungă și rămâne deschisă
• Senzorii lui Nicușor au băgat spaima în bucureșteni. După ce au dat valori neverosimile ale calității aerului, șefa ONG-ului care le-a montat, o apropiată a lui Nicușor Dan, recunoaște: senzorii sunt neomologați