Curtea Constituțională amână decizia privind sesizarea lui Traian Băsescu față de Legea Referendumului

Judecătorii Curții Constituțonale au amânat decizia privind sesizarea președintelui Traian Băsescu față de pragul de prezență de 30%, din Legea Referendumului. O decizie va fi luată pe 14 noiembrie, în ședința de astăzi nefiind îndeplinit cvorumul necesar.

Judecătorii care au lipsit de la ședința de astăzi sunt Daniel Morar, Iulia Motoc și Petre Lăzăroiu.

USL a susținut în Parlament diminunararea pragului de prezență pentru validarea unui referendum la 30% și nu 50%, cum este în prezent.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis la sfârșitul lunii iunie  că modificarea Legii de organizare și desfășurare a referendumului este constituțională,  în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii.

FLASH NEWS “Reforma” lui Bolojan este criticată chiar din interiorul PNL. Hubert Thuma: „Pe 13 februarie, România va afla că este în recesiune tehnică”

20:33

Motivul pentru care multe restaurante servesc apă cu lămâie, un detaliu simplu care atrage atenția. Gestul aparent banal are un scop practic

20:30

Șeful statului a trimis președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Președintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituțională deoarece contravine dispozițiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituție, potrivit cărora „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”.

De asemenea, în sesizarea de neconstituționalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 și 2 din Constituție, prin care se stipulează că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum” și că „niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

Traian Băsescu susține că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50 la sută plus unu.

În 29 mai, Camera Deputaților a adoptat, cu 221 de voturi „pentru”, 73 de voturi „împotrivă” și două abțineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezență la referendum la 30 la sută. Inițiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Bogdan Ciucă, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezență la acest tip de scrutin de la 50 la 30 la sută, dar și introducerea condiției unui vot de 25 la sută din alegători pentru validarea rezultatelor.

PDL a sesizat la rândul său Curtea Constituțională în legătură cu această lege.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30 la sută pragul la referendum este constituțională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituțională.

Președintele Curții Constituționale și judecătorii CCR Daniel Morar și Ștefan Minea au formulat o opinie separată, la acel moment, în care au susținut că prevederi din lege duc la „înfrângerea” suveranității și la alterarea legitimității deciziilor.
Cei trei judecători argumentau că definirea democrației se face ca „guvernare de către și pentru popor”, ceea ce conduce la ideea că guvernarea se face în numele unei majorități.

„Majoritățile trebuie să guverneze și minoritățile trebuie să se exprime și, eventual să se opună. Democrația trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toți cetățenii care sunt afectați de o decizie trebuie să aibă șansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanți aleși și, pe de altă parte, decizia finală trebuie să reflecte voința majorității cetățenilor, manifestată direct sau mediat”, argumentau judecătorii CCR, în opinia separată.

De asemenea, ei susțineau că „principiul majorității este singura consecință posibilă a modelului democratic”.

Președintele Traian Băsescu declara în iulie, răspuzând unei întrebări legate de decizia CCR privind Legea referendumului, că nu înțelege termenul de „un an” fixat de această instituție, precizând că acesta este „greșit fixat”.

„Curtea Constituțională nu a protejat procesul de revizuire a Constituției, care a început deja”, a spus atunci Băsescu, menționând că nu vrea să se înțeleagă că ar critica Curtea Constituțională.