Curtea Constituțională cere președintelui Klaus Iohannis să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi

Curtea Constituțională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi.

„Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.

EXCLUSIV Ucraina, pe ochii cu gazul românesc încă din timp de pace, în mandatul lui Poroșenko. Experții explică ce implică parteneriatul strategic pe gaze al României cu ucrainenii

05:00

RELIGIE Procesiunea de Duminica Floriilor din Ierusalim a fost anulată din cauza războiului cu Iran. Cardinalul a făcut apel la rugăciune pentru pace

23:56

Potrivit sursei citate, Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcțiile de conducere,”prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiției acționează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcția de conducere a procurorului. Președintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituție, nu are o putere discreționară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularității acesteia. Rezultă că prerogativa Președintelui României de a revoca procurorul din funcția de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate și legalitate a procedurii. Astfel, Președintele României nu are competența constituțională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcție inițiată, în condițiile legii, de ministrul justiției. Or, în cauza de față, Președintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție pe motive de oportunitate, și nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privința exercitării autorității ministrului justiției asupra activității procurorilor”.

Cu alte cuvinte, decizia președintelui Iohannis de a nu accepta cererea ministrului Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruța Kovesi, a determinat imposibilitatea ministrului de a-și exercita atribuțiile constituțional, fapt ce a dus la un conflict între cele două instituții.

„De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit și conduita constituțională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Președintele României, a decretului de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi”, se mai arată în comunicat.

„Decizia CCR valorifică principiul constituțional potrivit căruia procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Președintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competențelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiției care are astfel de competențe, stabilite atât la nivel constituțional cât și la nivel infraconstituțional”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.

Curtea Constituțională a decis că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, ca urmare a faptului că președintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.

Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict între președinte și ministrul Justiției, Tudorel Toader, din cauza refuzului șefului statului de a o revoca din funcție pe Laura Codruța Kovesi.

Pe 22 februarie, ministrul Justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA, reținând în sarcina acesteia 20 de „acte și fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menționat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești, precum și afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruța Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă. „Indiferent ce va decide Curtea, voi aștepta decizia, motivația, voi citi și voi acționa în consecință”, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis, anterior anunțării deciziei.