De ce a admis ÎCCJ contestația Alianței USR-PLUS împotriva deciziei BEC

„Înalta Curte apreciază – așa cum a arătat, de altfel, constant în jurisprudența sa în materie electorală – faptul că în cadrul restrâns al unei contestații formulate în temeiul legii nr. 33/2007 nu se poate cenzura voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea semnatarului Protocolului alianței de reprezentant al partidului, din moment ce partidul, prin reprezentanții legali, nu a contestat această calitate sau nu a denunțat respectivul protocol”, se arată în motivarea magistraților.

Potrivit sursei citate, și denumirea alianței electorale, „Alianța 2020 USR PLUS” este una nouă, neutilizată la alegeri anterioare și nici de către o altă alianță.

UTILE TOP 3 | Cele mai periculoase trasee montane din România, după numărul de morți

09:17

UTILE Am făcut calculul complet. Cât costă o zi la Costinești + o noapte de distracție în Nibiru

09:04

„Cât privește considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarii protocolului nu figurează în registrul partidelor politice în calitate de președinți ai celor două partide, Înalta curte arată că din Legea 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție pentru încheierea și depunerea protocolului. (…) Susținerile BEC în sensul că Ilie Dan Barna și Dacian Julien Cioloș nu au calitatea de reprezentanți ai partidelor USR și PLUS nu este fundamentată pe niciun text din Legea 14/2003 sau 33/2007, are constituie cadrul normativ în materie. Nu există în legislația relevantă niciun text care să impună reguli pentru semnarea unui protol de alianță electorală”, mai precizează judecătorii.

Totodată, în motivare, se mai arată și că nu există un raționament juridic din care să rezulte cum a ajuns BEC la concluzia că doar președinții ce apar în Registrul Partidelor Politice ținut la Tribunalul București pot semna protocolul de constituire al alianței electorale: „Prin urmare decizia este nemotivată și trebuie anulată din acest motiv. (…) Legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în sarcina BEC obligații cu referire la forma și conținutul protocolului de constituire a unei alianțe electorale și, mai mult, nu a indicat, sub sancțiuni specifice sau motive de nulitate, care sunt diferințele de fond și formă care ar trebui indeplinite de un atare înscris”.

Magistrații mai menționează că Biroul Electoral Central a dat dovadă de „formalism excesiv”.

„Formalismul excesiv la care a apelat BEC, ce a rezultat în interzicerea asocierii între USR și PLUS încalcă inclusuv prevederile art. 12 din CEDO. Toate aceste impedimente, raportate la situația concretă, conduc la concluzia că USR și PLUS sunt împieducate să participe la alegeri, ceea ce este de nepermis într-o democrație reală”, mai spune sursa citată.

Pentru admiterea protocolului de constituire a unei alianțe electorale în scopul participării la alegerile pentru Parlamentul European, BEC are obligația să verifice dacă:

– respectiva alianță este formată la nivel național, din partide înscrise în registrul partidelor politice, alianțe politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au fost legal înființate;

– partidul politic, alianța politică sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care figurează ca parte în protocol nu face parte dintr-o altă alianță electorală, deja înregistrată;

– sunt respectate condițiile legale referitoare la denumirea alianței electorale;

– protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea Biroului Electoral Central.

ÎCCJ constată că niciuna dintre cerințele legale nu a fost reținută de BEC ca fiind încălcată.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în 8 martie, contestația formulată de USR și PLUS împotriva deciziei BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianței electorale „Alianța 2020 USR-PLUS”.

Contestația a fost formulată după ce, inițial, Biroul Electoral Central a publicat decizia prin care a respins protocolul de constituire al alianței electorale „Alianța 2020 USR-PLUS”, motivând că în documente președinți ai formațiunilor sunt Nicușor Dan și Daneș Raluca, nu Dan Barna și Dacian Cioloș.