De la masa Guvernului, Ponta se ia în piept cu MTO-ul: „E o decizie criminală, antiromânească a președintelui Băsescu”

Blocat de MTO la consultări, premierul Victor Ponta s-a întors astăzi împotriva acronimului devenit celebru, etichetându-l drept „o decizie criminală și antiromânească a președintelui Băsescu”, cel care a făcut publică înregistrarea discuțiilor în care a fost luat prin susrprindere.

„E o decizie criminală, antiromânească a președintelui Băsescu”, le-a spus premierul miniștrilor, referindu-se la semnarea în martie 2012 a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, la Bruxelles.

Cum a ajuns România la MTO

Semnat de 25 de state între care și România, Tratatul prevede împărțirea controlului național pe buget și fiscalitate cu Comisia Europeană, care devine un „jandarm al respectării elementelor tratatului”, a explicat Băsescu la momentul respectiv.

ULTIMA ORĂ Papa Leon al XIV-lea a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. În ce stare se află Suveranul Pontif după intervenția chirurgicală

00:32

CONTROVERSĂ Iranul vrea să atace cablurile de internet subacvatice și centrele de date dacă conflictul cu SUA va izbucni din nou. Cât de expus este internetul din regiune

23:56

CE ESTE UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ

Ideea a venit în Consiliul European după ce statele europene au constatat că erau nepregătite în momentul crizei economice din 2009-2011. Pentru ca astfel de situații să nu se repete, Pactul de Guvernanță Fiscală stabilește o limită de 0,5 la sută din PIB a deficitului bugetar structural și un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB, pentru a fi evitate riscurile privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Deficitul bugetar maxim ciclic, inclusiv cel structural, prevăzut de Pact, se va încadra în limita maximă de 3% din PIB. Pentru atingerea acestor obiective, fiecare stat își creează propriul calendar în care se stabilește un obiectiv bugetar pe termen mediu (MTO).

Așa cum a explicat astăzi și premierul Ponta, MTO a fost inclus ca țintă în Legea bugetului pe 2014 și apare explicit în strategia fiscal-bugetară 2014-2016, semnată de premierul Victor Ponta, ministrul Bugetului, Liviu Voinea, și de Daniel Chițoiu în calitate de ministru al Finanțelor la momentul respectiv. În acest document se arată, de altfel că „se estimează că în anul 2014 România își va îndeplini obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv un deficit structural de 1% din PIB față de 4,2% din PIB în anul 2011 și 1,6% din PIB în anul 2013”. Între timp, acest obiectiv a fost decalat însă pentru 2015.

Ponta: „Domnul președinte a vrut din 2015, ca după noi potopul”

Chiar dacă România nu a îndeplinit încă obiectivul pe termen mediu asumat de Guvernul Ponta pentru 2014, premierul a dat asigurări că existența acestui calendar îi este imputabilă președintelui.

Astfel, vorbind despre „faimosul MTO pe care l-a învățat toată lumea așa deodată”, Ponta a relatat cum Liviu Voinea l-a asigurat că a fost luat deja în calcul în estimările bugetare.”Este trecut și în Legea bugetului de stat, și în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu știu este că e o decizie criminală, antiromânească, a președintelui Băsescu – Polonia și Ungaria ajung la aceleași ținte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franța, Italia, Portugalia, toți ceilalți, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul»”, a susținut premierul.

Tratatul semnat în martie 2012 are ca impact creșterea controlului instituțiilor europene în privința coordonării politicilor naționale în special al celor fiscal-bugetare. „Obiectivul nostru a fost să fim parte a acestui tratat pentru simplul motiv că ne este ușor să ne încadrăm în exigențele lui, iar integrarea în zona euro va fi mult mai ușoară, vom fi în mod cert mult mai pregătiți”, s-a justificat Băsescu la momentul semnării.