Deputații discută miercuri Legea pentru identificarea celor care cumpără cartele prepay. Ce prevede proiectul de lege

Inițiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligați să-și declare datele personale la momentul achiziționării acestora a intrat în procedură de urgență în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional. Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Președintele Comisiei pentru tehnologia informației, deputatul Daniel Oajdea, a declarat pentru MEDIAFAX că proiectul de lege va fi discutat miercuri în forul pe care îl conduce, fiind invitați atât reprezentanți ai SRI, cât și ai societății civile.

FLASH NEWS Explozie la etajul cinci al unui bloc din Sibiu. Zeci de persoane au fost evacuate

21:38

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu dezvăluie cine se află, de fapt, la conducerea țării: „S-a văzut cine e președinte”

21:23

Totodată, actul normativ trebuie să intre, în paralel, și în dezbaterea Comisiei juridice.

Cele două comisii de specialitate ar fi trebuit să finalizeze discuțiile asupra proiectului la 5 iunie și să înainteze plenului un raport comun.

„Proiectul conține anumite erori care trebuie, după părerea mea, corectate. Cred că e interesul tuturor ca în final să avem un proiect de lege cât mai bun și care să răspundă într-adevăr solicitărilor și nu un proiect pe care să-l tot modificăm”, a afirmat Oajdea.

El a precizat că, pe lângă înregistrarea datelor utilizatorilor de cartele prepay, mai există o problemă în cazul celor care utilizează rețele de internet wireless, în cazul cărora proiectul de lege instituie obligativitatea identificării.

Expunerea de motive a Guvernului precizează că în prezent piața de telefonie mobilă este dominată de cartelele prepay, care reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile.

Executivul susține că ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abonați și cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt reținute datele cu caracter personal doar ale celor dintâi.

De asemenea, în ceea ce privește impactul social al modificărilor legislative, Guvernul precizează: „Aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate și siguranță civică, prin prevenirea criminalității, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism. Se asigură astfel protecția populației, a bunurilor materiale și valorilor, într-o abordare europeană, dar ținând cont de particularitățile naționale”.

Consiliul Legislativ a emis un aviz pozitiv asupra proiectului Guvernului, însă a semnalat faptul că argumentele invocate pentru adoptarea modificărilor legislative nu sunt unele solide.

Astfel, Guvernul a susținut că este dificilă identificarea utilizatorilor de cartele preplătite în cazul desfășurării cercetării penale sau prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Consiliul Legislativ spune că acest argument nu se poate aplica în totalitate câtă vreme legea se aplică doar persoanelor fizice și juridice din România.

„Cartele de telefonie preplătite pot fi achiziționate și în alte state unde nu există obligativitatea identificării utilizatorului, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul României și pot folosi aceste cartele prin activarea serviciului de roaming, ceea ce face ca eficacitatea prezentelor norme să se reducă”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, documentul precizeacă că „la nivelul Uniunii Europene nu există un act normativ de natură să oblige statele membre să identifice utilizatorii cartelelor de telefonie preplătite”.

CL citează dintr-un raport întocmit de Comisia Europeană conform căruia doar șase state membre ale UE (Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Slovacia și Bulgaria) au adoptat măsuri pentru înregistrarea cartelelor SIM preplătite, în timp ce Polonia, Cipru și Lituania au susținut ideea adoptării unor măsuri la nivelul UE în acest sens.

Raportul CE, citat de Consiliul Legislativ, precizează: „Eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită”.

În plus, Consiliul Legislativ atrage atenția asupra unor definiții stabilite de proiectul Guvernului care ar putea determina declararea acestora ca neconstituționale din cauza aspectului prea general al acestora.

Avizul CL face referire la sintagma „date privind identificarea consumatorilor”, care nu detaliază care categorii de date urmează a fi reținute, problemă semnalată de Curtea Constituțională în 2009 asupra unui text similar.

„Lipsa unei reglementări legale precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice ultilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reținere, prelucrare și utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații”, se arată în decizia CC din 2009.

Chiar dacă din partea Consiliului Legislativ au existat observații pentru amendarea proiectului de lege al Guvernului, în Senat, acesta a fost aprobat pe 2 iunie fără vreo modificare, preferându-se menținerea formei inițiate de Executiv.

Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 3 abțineri, majoritatea senatorilor PSD fiind în favoarea acestuia, împreună cu toți senatorii PDL și UDMR.

Acest act normativ este strâns legat de o altă lege aflată în vigoare, Legea Big Brother (Legea 82/2012), care venea să transpună în legislația națională o directivă europeană emisă în 2006, după atentatele teroriste de la Londra și Madrid.

Această lege precizează că datele utilizatorilor de comunicații electronice, cum este cazul internetului sau telefoniei mobile, sunt reținute de operatori pentru șase luni. Aceste date reținute nu vizează, însă, conținutul convorbirilor purtate prin mijloace electronice. Mecanismul oferă, în schimb, posibilitatea organelor de urmărire penală de a solicita aceste date de la operatorii serviciilor de comunicații electronice.

Între timp, directiva europeană (2006/24/EC) în baza căreia a fost promovată în România Legea Big Brother a fost respinsă de Curtea Europeană de Justiție pentru motivul că ar reprezenta o imixtiune gravă în drepturile fundamentale privind respectarea vieții private și protectia datelor cu caracter personal.

Acest lucru a determinat 40 de parlamentari ai PNL să semneze o propunere legislativă promovată de deputatul Alina Gorghiu pentru abrogarea Legii Big Brother. Inițiativa lui Gorghiu se află în procesul legislativ, urmând a fi discutată în Senat.

De asemenea, în strânsă legătură cu Legea Big Brother se află și Legea siguranței naționale, care a fost modificată anul trecut în Parlament și a intrat în vigoare la 1 februarie anul acesta. Astfel, actul normativ a fost completat cu posibilitatea de a accesa astfel de date, cu excepția conținutului comunicațiilor, fără autorizație prealabilă din partea judecătorilor. Autorizarea judecătorului se aplică doar în cazul mandatului de interceptare a comunicațiilor.

Astfel, abrogarea Legii Big Brother ar afecta prevederi ale Legii siguranței naționale. În schimb, promovarea proiectului Guvernului privind identificarea utilizatorilor de cartele prepay ar facilita activitatea serviciilor de informații și a organelor de cercetare penală.