Deputații își dau liber la angajarea rudelor. Nicolicea: „Dacă îți angajezi o rudă care a luat Nobel în dauna unui prostălău, evident că nu e niciun conflict de interese”

Mai exact, deputații au modificat articolele 301 și 308 din Codul penal. Conflictul de interese a fost redenumit: „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și, la propunerea deputaților Marton Arpad (UDMR) și Eugen Nicolicea (PSD), are următoarea formulare adoptată de Comisia Juridică:

„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.

(2) Dispozițiile alin.(l) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta„

Forma actuală

Art. 301: Conflictul de interese

(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

(2)Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Art 308

(1)Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-301 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Potrivit președintelui Camerei juridice a Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, în momentul de față „există mai multe confuzii la art. 301 privind conflictul de interese”.

„Definiția conflictului de interese e că participarea sau luare unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relație de serviciu, de muncă, rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă așa – judecătorii CCR când își votează președintele sunt infractori. Deputații când își votează președintele, având relații de muncă cu președintele, sunt infractori. Președintele României când și-a angajat consilieri cu care a lucrat să zicem la Primărie, a comis o infracțiune pentru că evident, au existat persoane atunci când au făcut verificările respective, nu au vrut sau nu au știut să citească două articole coroborate, adică art. 18 din Codul penal care spune că nu constituie infracțiune daca există una din cauzele justificative, respectiv dacă se exercită un drept recunoscut de lege. Spre exemplu, e dreptul de a-ți alege președintele la CCR, dacă se aplică acesta nu mai e socotit infracțiune sau îndeplinirea unei obligații impuse de lege. După definiția aceea proastă, o să observați ca dacă dai o primă unui subaltern ai participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos material pentru persoana cu care te afli în relații de serviciu”, a declarat președintele Camerei juridice a Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea.

Nicolicea susține că „în România nu mai ai voie sa propui o avansare nimic pentru că acel art. 301 te face infractor”.

„Evident că acest lucru nu se întâmpla dacă cineva citea articolul 21 ”exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligatii”, dar pentru că am constatat că există cazuri în care nu sunt în stare anumite persoane să citească două articole coroborate, a trebuit să copiem textul mot-a-mot din art 21 să îl introducem în articolul 301. Nu e nimic inventat, exista deja în Codul penal, doar că nu aveam cum să obligăm anumite persoane să învețe Codul penal”, a mai spus Nicolicea.

Întrebat de amendamentul adoptat de Comisia juridică care redefinește conflictul de interese, prin introducerea sintagmei „prejudiciu de interes public”, Nicolicea a replicat că „este evident că există conflict doar când este între interesul public și interesul privat”, „nu între două interese private”.

„Și atunci dacă există un conflict între public și cel privat trebuie să avem o încălcare sau o prejudiciere a interesului public. Acest lucru nu este invenția mea, este definiția internațională a conflictului de interese. De aceea se spune despre acest conflict că trebuie să afecteze interesul public, iar funcționarul public care face acest lucru acționează, citat din definiția internațională, „cu imparțialitate afectată”, adică „părtinitor””, a mai spus Nicolicea.

Întrebat dacă angajarea de către un director dintr-o deconcentrată a unei rude poate să devină un „prejudiciu de interes public”, Nicolicea a replicat: „Evident dacă își angajezi o rudă proastă în dauna unui tânăr care este competent, este un prejudiciu pentru că ulterior activitatea instituției merge mai rău”.

În schimb, „dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese”, a mai spus Nicolicea.

La mențiunea unui jurnalist că acest lucru înseamnă, practic, că funcționarii publici își vor putea angaja rudele de acum încolo, Nicolicea a răspuns că această situație există și în prezent.

„Păi puteau și până acum pentru că așa scrie la articolul 21. Deci dacă ai voie să angajezi și nu ai niciun fel de restricție vei angaja fără niciun fel de restricție și aceasta nu constituie infracțiune. Deci fie că am introdus acest amendament sau nu, articolul 21 există în Cod”, a mai spus deputatul PSD.

La rândul său, deputatul PNL, Gabriel Andronache, a declarat, pentru Gândul, „se lipsește de conținut infracțiunea prin modul în care a fost reglementată astăzi în Comisia juridică această faptă”.

„Eu am votat împotriva proiectului de lege pentru că lipsește de conținut acel text de la art.301 din Codul penal în sensul în care practic toate ipotezele din primele alineate ale textului sunt contrazise ulterior de ceea ce s-a introdus prin amendamente azi. Nu se produce o dezincriminare, însă nu vor mai exista subiecți activi ai acestei infracțiuni prin modul în care a fost reglementat conflictul de interese”, a declarat Gabriel Andronache.