Dragnea, despre contestarea dezincriminării conflictului de interese: Recunosc cinstit, nu am înțeles gestul colegilor

„Asta mi-o asum. Ca președinte al PSD, mai ales în aceste vremuri, dacă întorci capul puțin mai apare câteva ceva în Parlament. Nu înțeleg de ce au votat-o. Nu am înțeles de ce au contestat-o la curte. Nu am multe explicații. Îmi asum, recunosc cinstit nu am înțeles gestul pe care l-au făcut unii colegi de-ai mei”, a declarat Liviu Dragnea, la Târgoviște, unde are loc ședința CExN al PSD.

Legea care prevede că aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzați de conflict de interese a fost atacată, miercuri, la CCR de 98 de deputați de la PSD, UDMR, minorități, plus un reprezentant PNL, iar dezbaterea la Curte va avea loc în data de 6 iulie, potrivit Mediafax.

Textul sesizării a fost semnat de 76 de deputați PSD, 13 UDMR, 9 reprezentanți ai minorităților și un liberal, iar adresa de înaintare a sesizării de neconstituționalitate a fost semnată de liderul deputaților PSD, Florin Pâslaru, în condițiile în care proiectul a fost inițiat de actualul președinte interimar al Camerei Deputaților din partea PSD, Florin Iordache, și de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat de parlamentari de la toate partidele.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ”ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție” deoarece actul normativ introduce el însuși o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituționalitate este că legea ”are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivității legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituția României: >”. ”Prin interpretarea art. 38 alin (11) din legea nr. 96.2006 privind statutul deputaților și al senatorilor va apărea o contradicție între dispozițiile din legea generală 161/2003 și dispozițiile din legea specifică 161/2003 încălcându-se spiritul Constituției”, mai arată autorii sesizării.

De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ”(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o > pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicție prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, aceștia nemaiputând fi trași la răspundere juridică penală și civilă”.

”Trebuie menționat că infracțiunea de > prevăzută de art. 301 C.P. nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăție, o încălcare a legii, ci se adresează acelei > în care se incriminează posibilitatea ca funcționarul public să acționeze fiindu-i afectată imparțialitatea de un interes personal. (…) Vă solicităm să declarați neconstituțională legea privind interpretarea art. 38 ali (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor în raport cu argumentele aduse”, încheie autorii sesizarea trimisă la CCR.

Plenul reunit al celor două Camere, întrunit miercuri, 22 iunie, a adoptat cu 306 voturi „pentru” și o abținere proiectul de lege prin care aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzați de conflict de interese.

Potrivit inițiativei, interdicțiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare și produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații și senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

Agenția Națională de Integritate (ANI) nu susține inițiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală.