Europarlamentarul PNȚCD Cristian Terheș, în luptă cu lipsa de transparență privind contractele cu firmele producătoare de vaccinuri

În urma unei intervenții din plenul Legislativului comunitar, europarlamentarul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) Cristian Terheș promitea că va continua să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca toate contractele semnate de Comisia Europeană cu firmele producătoare de vaccinuri să fie publicate in integralitate.

Europarlamentarul PNȚCD se angaja să lupte pentru trasparentizarea contractor cu firmele producătoare de vaccinuri anti COVID-19 după dezbaterea privind prelungirea Certificatului Verde cu încă un an, care a avut loc în Plenul Parlamentului European pe data de 16 februarie 2022, atunci când, potrivit informațiilor publicate pe conturile de Facebook europarlamentarul PNTCD Cristian Terheș a fost întrerupt de un ușier de la a mai prezenta public pagini „redactate” din contractele cu firmele producătoare de vaccinuri astfel cum acestea au fost făcute publice: zeci de pagini înnegrite, ce ascund clauze și condiții pe care nimeni, în afară de birocrația din fruntea UE, nu le-a văzut.

Aceste pagini fuseseră prezentate la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut într-o conferință de presă comună în Parlamentul European, apoi, în Legislativul de la București.

„Și vă voi arăta câteva dintre pagini.

Acesta este contractul încheiat cu Moderna.

Pfizer este chiar mai rău.

Cel puțin aici poți vedea numărul paginii.

Iar în contractul cu Pfizer care a fost dat publicității nici măcar nu poți vedea numărul paginii.

Așa că vă întreb pe voi toți: Este aceasta transparență?

Voi, în calitate de jurnaliști, sau voi, ca oameni, vă simțiți în siguranță atunci când seful Comisiei Europene negociază personal cu CEO-ul unei companii private, companie publică, mă rog, cum a început?”, spunea Cristian Terheș în conferința de presă la Parlamentul European în Bruxelles privind cât de transparente sunt contractele dintre firmele producătoare de vaccin și Comisia Europeană, din 30 octombrie 2021.

Ulterior, în 15 noiembrie, europarlamentarul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) Cristian Terheș a acuzat Guvernul român de sfidare a principiului democratic al transparenței pentru că nu face publice contractele încheiate cu companiile producătoare ale vaccinurilor împotriva COVID-19, informații pe care cetățenii au dreptul să le cunoască, la fel și parlamentarii, care sunt aleși să legifereze în interesul lor. Declarațiile politicianului au fost făcute la o conferință a reprezentanților AUR, în contextul în care legea privind certificatul digital UE privind vaccinarea ajunsese în dezbaterea comisiilor Camerei Deputaților, în calitate de for decizional. Eurodeputatul PNȚCD Cristian Terheș a prezentat atunci, în Parlamentul României, mai multe hârtii despre care a spus că sunt contracte încheiate cu companiile producătoare de vaccinuri împotriva COVID, care erau parțial cenzurate, documente pe care le-a cerut autorităților române.

Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE: Curtea de Conturi Europeană consideră că trebuie desprinse o serie de învățăminte

Situația contractelor pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE a fost analizată și detaliată de Curtea de Conturi Europeană, în raportul pe această temă dat publicității în această lună.

Comunicatul Curții de Conturi Europene din 12 septembrie:

„Sistemul centralizat special conceput al UE pentru achiziționarea de vaccinuri a permis crearea unui portofoliu inițial diversificat de vaccinuri candidate și achiziționarea unui număr suficient de doze de vaccinuri împotriva COVID-19. UE a început însă achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA, iar atunci când au apărut deficite grave de aprovizionare în prima jumătate a anului 2021, a devenit clar că majoritatea contractelor semnate de Comisia Europeană nu conțineau dispoziții specifice pentru a remedia perturbările în aprovizionare.

Într-un raport special publicat astăzi, Curtea de Conturi Europeană concluzionează că performanța procesului de achiziții nu a fost suficient evaluată. Curtea observă, de asemenea, că Comisia nu a examinat și nici nu a efectuat încă o analiză comparativă a acestui proces cu scopul de a desprinde învățăminte pentru viitor și, în prezent, nici nu intenționează să își testeze sistemul de achiziții publice în caz de pandemie prin teste de rezistență sau simulări.

„Întrebarea dacă Comisia și statele membre au achiziționat în mod eficace vaccinuri împotriva COVID-19 este una foarte pertinentă”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curții de Conturi Europene care a condus auditul. „Acest subiect a fost ales având în vedere rolul central pe care l-au jucat vaccinurile în răspunsul la pandemia de COVID-19, natura fără precedent a implicării UE în achiziționarea de vaccinuri și cheltuielile implicate. Constatările Curții au scopul de a contribui la dezvoltarea continuă a capacităților de pregătire și de răspuns ale UE în caz de pandemie.”

Atunci când a început procesul de achiziții de vaccinuri al UE, la jumătatea anului 2020, nu se știa dacă sau când va ajunge pe piață un vaccin împotriva COVID-19. Întrucât a trebuit să acționeze înainte de a dispune de date științifice clare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor candidate, UE a ales să sprijine o serie de candidați pentru a crea un portofoliu inițial compus din vaccinuri fabricate pe baza unor tehnologii diferite și de către producători diferiți. Până în noiembrie 2021, Comisia semnase contracte în valoare de 71 de miliarde de euro în numele statelor membre pentru a achiziționa până la 4,6 miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19. Majoritatea acestor contracte sunt acorduri preliminare de achiziție, în cadrul cărora Comisia împarte riscul de dezvoltare a unui vaccin cu producătorii de vaccinuri și sprijină pregătirea unei capacități de producție la scară mare prin plăți în avans de la bugetul UE.

Negocierile au urmat o procedură de achiziții publice prevăzută în Regulamentul financiar al UE, dar esența procesului a fost reprezentată de negocierile preliminare care au avut loc înainte de transmiterea unei invitații de participare la licitație.

Până la sfârșitul verii anului 2021, UE obținuse suficiente doze pentru a vaccina cel puțin 70 % din populația adultă, după ce s-a confruntat cu grave deficite de aprovizionare din partea a doi producători în prima jumătate a anului 2021.

Comisia putea să acționeze în justiție producătorii și într-un caz a făcut acest lucru. Totuși, potrivit Curții, negociatorii UE nu au analizat pe deplin provocările legate de producție și de lanțul de aprovizionare inerente producției de vaccinuri decât după semnarea majorității contractelor. Clauzele contractuale au evoluat în timp și, în comparație cu contractele semnate în 2020, cele semnate în 2021 conțin dispoziții mai stricte cu privire la aspecte esențiale, cum ar fi calendarele de livrare și locul de producție. Clauzele negociate sunt diferite pentru fiecare contract, cu excepția celor vizând respectarea principiilor prevăzute de Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect.

Statele membre au acceptat să reducă riscurile suportate de producători în legătură cu răspunderea pentru efectele adverse (principiul partajării riscurilor din cadrul strategiei privind vaccinurile). Dispozițiile din contractele încheiate cu producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19 diferă de practica anterioară pandemiei, întrucât statele membre au preluat o parte a riscului financiar asumat în mod normal de producătorii de vaccinuri.

Comisia a propus ca abordarea privind achizițiile publice stabilită în contextul pandemiei de COVID19 să fie utilizată în continuare în cazul viitoarelor crize sanitare, dar nici raportul Comisiei, nici cel al Consiliului privind „învățămintele desprinse” în urma pandemiei de COVID-19 nu au examinat performanța procesului de achiziție de vaccinuri dincolo de rezultatul său general. Curtea recomandă elaborarea unor orientări privind achizițiile publice în caz de pandemie pe baza învățămintelor desprinse și supunerea la teste de rezistență a abordării UE privind achizițiile publice de contramăsuri medicale pentru ca aceasta să fie mai bine pregătită în viitor, în caz de necesitate.

Fondurile pentru achizițiile de vaccinuri au provenit în principal din contribuții directe de la bugetele statelor membre și în parte din Instrumentul de sprijin de urgență (Emergency Support Instrument – ESI), un instrument de finanțare gestionat direct de Comisie, care îi permite acesteia să ofere sprijin în interiorul UE în caz de dezastre.”

Raportul special 19/2022 al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE: „Achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE – După unele dificultăți inițiale, au fost asigurate suficiente doze, dar performanța procesului nu a fost suficient evaluată”:

   Raport Curtea de Conturi Europeană – Achizitia de vaccinuri by Gandul.info on Scribd