Europarlamentarul Sorin Moisă exclude nominalizarea lui ca premier PSD: „O astfel de alegere ar fi vecină cu tehnocrația”

„O astfel de discuție, cu mine, nu a avut loc. Dar și dacă o astfel de propunere ar fi făcută, aș refuza-o. Și vreau să va explic de ce. Sunt un democrat convins, cu ceva lecturi în materie și cu o destul de lungă experiență profesională măcar în a observa politica românească și, evident, europeană. Alegerea pentru prim-ministru a unui partid trebuie să fie o persoană în mod rezonabil cunoscută atât de partidul însuși, cât și de opinia publică. Altfel, procesul democratic este vidat de substanța lui cea mai prețioasă: alegerea asumată, investiția cu încredere. Or, adevărul este că eu sunt de doar doi ani și jumătate în PSD, și sunt încă un cvasi-necunoscut în partid. Vina, dacă putem vorbi de așa ceva, îmi aparține: PSD mi-a lăsat cale liberă și m-a sprijinit în absolut tot ce am vrut să fac, iar eu m-am concentrat aproape exclusiv pe muncă la Bruxelles. Toate acestea au consecințe în planul legitimității și autorității”, a explicat el pe Facebook.

El a mai sublniat că alegerea sa „ar fi vecină cu tehnocrația, cu toate problemele ei de legitimitate democratică: cineva cu greutate politică proprie mică, dar venit pe baza presupuselor calități profesionale și bunei imagini internaționale”.

TRAGEDIE Caz uluitor. Medicii au pus moartea unei fetițe pe seama iPadului

22:50

RĂZBOIUL ÎN DIRECT Războiul din Iran, ziua 30. Trump pregătește forțe pentru „operațiuni terestre semnificative”

22:34

Moisă argumentează că a fost un tandem la Bruxelles cu Dacian Cioloș, proaspăt asumat de PNL, iar „lumea ar putea să creadă că, indiferent de votul democratic, rezultatul alegerilor e cumva pre-determinat: o numire din același cerc restrâns susținut ‘din afară””.

„Eu știu că nu-i deloc așa, dar pentru că există această sensibilitate a românilor, pentru sănătatea democrației românești, este bine că varianta acestei nominalizări să fie exclusă din start, fie și că pură speculație de presă. În concluzie, bunul simt, cultură democratică și realismul mă determină nu atât să declin o oferta – pentru că ea nu a existat – ci să spun public că ideea în sine, oricât de onorantă pentru mine, nu mi se pare bună”, conchide Moisă.