Florin Cîțu este președinte al Senatului începând de vineri. Care este agenda oficială

Președintele Partidului Național Liberal, Florin Cîțu, este, începând de vineri, 26 noiembrie, președintele Senatului României, după votul exprimat, marți, în Camera superioară a Parlamentului, care o revocase anterior din funcție pe Anca Dragu. Fostul premier a fost susținut de noua majoritate, în timp ce Anca Dragu, propusă de USR pentru un nou mandat, a pierdut susținerea majorității colegilor. Totuși, Uniunea Salvați România susține că PNL, PSD și UDMR au încălcat abuziov prevederi constituționale și au atacat hotărârea de revocare la CCR. Judecătorii consituționali au stabit termen luna viitoare pentru a dezbate sesizarea USR.

Senatorul PNL a devenit președinte al Senatului, conform Hotărârii Senatului nr. 133 din 23 noiembrie, publicată joi în Monitorul Oficial și care intră în vigoare, așa cum au solicitat inițiatorii propunerii, începând de vineri, pentru a finaliza procedura de învestire a noului Executiv.

POLITICĂ Daniel Băluță, după ce a pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei:”Rezultatul acesta este neconcludent”

21:08

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Doru Bușcu: Sunt deja 15 ani de când România nu mai ia în calcul soluțiile și ia în calcul o formă sinecurizată de leadership politic

21:05

Astfel, după votul de marți, miercuri au avut loc audierile miniștrilor propuși, iar joi, după acordarea votului de încredere în Parlament, Guvernul Ciucă a fost învestit, prin ceremonia derulată la Palatul Cotroceni.

Pagina Senatului a fost actualizată cu datele noului președinte, însă pe agenda oficială nu a fost inclus încă niciun eveniment. În fotografia din fișa oficială, președintele Senatului apare în poziția deja clasică adoptată de cancelarul german Angela Merkel.

De marți până joi, inclusiv, președinția Senatului a fost asigurată de vicepreședintele Alina Gorghiu.

USR a atacat revocarea Ancăi Dragu la CCR

La votul de marți, Florin Cîțu a primit 82 „pentru” și 25 „contra”, în timp ce la Anca Dragu numărul voturilor a fost invers.

Anterior, Anca Dragu fusese revocată din funcția de președinte al Senatului, Din totalul de 136 de senatori, au fost prezenți 115. 82 au votat pentru revocare, 24, contra și au fost 9 abțineri.

Hotârârea nr 131/23 noiembrie privind revocarea sa a fost atacată de USR la Curtea Constituțională. Într-o declarație după votul din Senat, Florin Cîțu spunea că o decizia e CCR nu are cum schimba hotârârea prin care a fost ales.

Potrivit unui comunicat de miercuri, în sesizarea depusă la CCR, USR arată că hotărârea adoptată marți de Senat încalcă art. 64 alin. (2) din Constituție, care stipulează că „președinții Camerelor sunt aleși pe durata mandatului Camerelor”. În argumentare sunt invocate decizii ale CCR potrivit cărora prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu, ci, dimpotrivă, revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită.

USR consideră și că hotărârea Senatului de revocare a Ancăi Dragu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la principiul supremației legii și a Constituției, respectiv art. 64 alin. (5), prin raportare la art. 2, art. 36 și art. 37.

„În esență, prin principiul configurației politice a Camerelor Parlamentului se înţelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configuraţiei politice izvorâte din voinţa corpului electoral se desemnează atât preşedintele Senatului, cât şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Sintagma utilizată de art. 64 din Constituţie, şi anume «configuraţia politică a fiecărei Camere», vizează numai ipoteza pe care o are în vedere art. 63 alin. (3), adică a convocării Parlamentului nou ales de către Preşedintele României în cel mult 20 de zile de la alegeri, iar nu şi situaţiile ce s-ar crea în timpul legislaturii prin desfacerea unor alianţe politice şi constituirea altora”, se arată în sesizarea USR.

Potrivit calendarului CCR, sesizarea va fi dezbătută pe 16 decembrie.

Atribuțiile președitelui Senatului

Conform Regulamentului Camerei superioare a Parlamentului, Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii:

• convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
• conduce lucrările Senatului, asistat de doi secretari;
• acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, anunţă rezultatul acesteia şi proclamă rezultatul votului;
• asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului;
• conduce lucrările Biroului permanent;
• reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţională;
• reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe;
• poate sesiza Curtea Constituţională, în condiţiile prevăzute la art.144 lit.a) şi b) din Constituţie;
• dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
• aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate pe care le-a dispus;
• aprobă indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;
• îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.

În plus, Preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art.97 din Constituţie.

Conform Art. 97, privind vacanţa funcţiei:

(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.