Guvernul desecretizează arhiva SIPA. Ce informații NU vor fi făcute însă publice. Toader: „În trei ani arhiva trebuie desființată”

„Intrăm în fondul arhivei, cu bunele și cu relele pe care aceasta le poate conține. Personal, doresc ca la 3 ani de zile de la începerea activității Comisiei, acolo să fie un spațiu gol, care să fie redat funcționalității normale, unde să scrie pe ușă: aici a fost arhiva SIPA”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader.

El a explicat că arhiva SIPA a fost desecretizată prin hotărâre de Guvern miercuri, astfel că o Comisie se va putea ocupa de inventarierea și organizarea documentelor de acolo, pe categorii de beneficiari. Comisia, care va avea un termen de 3 ani pentru inventarierea și practic dezmembrarea arhivei SIPA pe categorii de documente și informații care vor ajunge la beneficiarii lor sau vor fi distruse, va fi compusă din 5 membri „plini” – doi de la Ministerul Justiției, doi de la Secretariatul General al Guvernului și unul de la Penitenciare, din 3 membri supleanți (câte unul de la fiecare instituție) și din 2 secretari care se vor ocupa de aspectele administrative ale Comisiei. Cu toții vor avea certificate ORNISS, de acces la informații secrete.

Toader a dat asigurări că informațiile de interes public vor fi accesibile și făcute public pe parcursul celor 3 ani cât va activa Comisia.

Toader a respins acuzațiile că această hotărâre de desecretizare a fost făcută netransparent, arătând că proiectul privind desecretizarea arhivei SIPA se află publicat pe pagina Ministerului Justiției încă din 25 iulie 2016, de pe vremea când fostul ministru tehnocrat Raluca Prună a avut această inițiativă.

„Așadar, problema asigurării dezbaterii publice, transparenței deciziei este îndeplinită cu mult peste cerințele minimale pe care le prevăd reglementările legale. În legătură cu desecretizarea arhivei, și-au exprimat punctele de vedere CSM, Ministerul Public, Asociația Magistraților din România, UNJR, Asociația Procurorilor din România. Am toate punctele de vedere pe care reprezentanții asociațiilor le-au transmis. Prin umrare cred că afirmațiile publice referitoare la lipsa de transparență sunt în mod evident lipsite de fundament”, a declarat Toader.

Tudorel Toader a explicat că hotărârea de Guvern adoptată miercuri, care va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, prevede desecretizarea a două rapoarte și o anexă a unuia dintre ele, întocmite de Ministerul Justiției în 2008 (când ministru era Cătălin Predoiu). De aici, în public vor fi dezvăluite și restul numelor persoanelor care au vizitat arhiva SIPA și care nu au putut să fie date în public odată cu cele 22 de vizite publicate deja, pentru că erau secrete de stat.

Hotărârea de Guvern adoptată astăzi prevede și desecretizarea documentelor și informațiilor conținute de arhiva SIPA.

„Se constituie o comisie din 5 membri, care sunt certificați ORNISS să aibă acces la informații secrete de stat. Noi nu știm dacă sunt secrete de stat acolo, personal eu cred că da. Dar nu putem da arhiva pe mâna cuiva care nu are certificat ORNISS. Comisia are un termen de 3 ani de zile, în care arhiva SIPA trebuie desființată, acolo să nu se mai afle urmă de dosar”, a explicat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a mai explicat ce se va întâmpla cu documentele și informațiile găsite în arhivă, în funcție de natura lor.

O primă categorie de documente vor viza elemente de viață privată a unor persoane. „Sigur, respectând dreptul la viață privată, acelea nu vor fi făcute publice, dar persoanele vizate, cele la care se referă respectivele documente, pot solicita în scris comisiei și au acces la partea din dosar referitoare la viața privată”, a spus Toader.

O a doua categorie de documente vor fi cele ale funcționarilor cu statut special de la Penitenciare. „Înțeleg că dânșii nu își pot face dovada vechimii în activitate, pentru că nu au respectivele documente închise în arhivă. Sunt documente de serviciu, tehnice, care vor fi transferate la ANP”, a spus Toader.

În arhivă se vor mai găsi secrete de serviciu sau secrete de stat, care vor urma traseul legal de desecretizare, adică prin ordin al ministrului de Justiție în cazul secretelor de serviciu și prin hotărâre de Guvern, în cazul secretelor de stat.

„După ce le declasificăm, de acolo putem vedea cel puțin trei categorii de informații – elemente de viață privată, elemente, indicii pentru o faptă penală, informații de interes public, la care veți avea acces, orice entitate fizică sau juridică, în limitele interesului public”, a explicat Toader.

„Se află pe ordinea suplimentară, este HG privind desecretizarea arhivei SIPA. E un lucru despre care s-a tot vorbit, s-a discutat, astăzi adoptăm HG”, a anuțat premierul Sorin Grindeanu la începutul ședinței de Guvern.

Și ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că „propunem prin HG, desecretizarea arhivei SIPA, precum și a celor două rapoarte întocmite de către comisiile care au lucrat în arhivă în 2008, rapoarte care au fost secretizate. Unul dintre ele are și o anexă. În arhivă probabil că sunt multe informații, multe categorii de informații. Le vom trata în mod adecvat – informațiile cu privire la viața privată, informațiile având caracterul de secret de serviciu, cele privind activitatea funcționarilor din agenția națională a Penitenciarelor, cele privind secretele de serviciu, cele privind posibile infracțiuni conținute în respectivele înscrisuri.”

Toader a mai spus că într-o perioadă de trei ani, comisia, constituită dintr-un număr de cinci membri, urmează să definitiveze inventarul, „comunicarea informațiilor, inclusiv către Ministerul Public, către media, către orice persoană, entitate fizică sau juridică interesată, dar respectând regimul fiecărei categorii de informații”.

Premierul i-a cerut însă ministrului Justiției să aibă toate avizele de la instituțiile implicate.

„Toate avizele domnule prim-ministru”, i-a răspuns Toader.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat sâmbătă că pasul doi în ceea ce privește arhiva SIPA este acela al promovării unei hotărâri de guvern pentru desecretizarea informațiilor, următoarea mișcare fiind cea a începerii activității de către o comisie, cu respectarea dispozițiilor legale.

Joi, ministrul Justiției a declarat că va desecretiza și două Rapoarte despre arhiva SIPA, din care se vor afla mai multe informații despre aceasta, dar și faptul că au existat mai multe vizite.

„Sunt și două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza, din care veți afla mai multe informații și sigur, mai multe vizite”, a spus Toader.

Tot joi, Ministerul Justiției a publicat lista celor care au avut acces în arhiva SIPA după desființarea acesteia, fiind consemnate 22 de vizite.

„Cele 22 procese verbale consemnează data vizitei, Ordinul ministrului justiției prin care a fost permis accesul în arhivă, componența comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum și mențiunea „După verificarea și inspectarea stării documentelor în vederea desfășurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea ușilor celor două camere precum și a ușii de acces la acestea”, indicându-se și numărul sigiliului folosit”, a transmis Ministerul Justiției.