Guvernul încalcă legea pentru a ține colegiul lui Voiculescu la sertar. Autoritatea Electorală a propus oficial de două ori data alegerilor, dar a fost IGNORATĂ

Guvernul continuă să tergiverseze organizarea algerilor parțiale în mai multe colegii parlamentare și primării din țară, deși termenul de 90 de zile pentru stabilirea unei date a scrutinului la care legea îl obligă a fost încălcat de câteva luni.

Guvernul continuă să tergiverseze organizarea alegerilor parțiale în mai multe colegii parlamentare și primării din țară, deși termenul de 90 de zile pentru stabilirea unei date a scrutinului la care legea îl obligă a fost încălcat de câteva luni. Colegiul cel mai mare și cu una din cele mai importante mize politice este cel lăsat descoperit în București de fostul senator Dan Voiculescu, în luna ianuarie. Deși Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat Ministerului de Interne de două ori până acum proiecte de hotărâri pentru alegeri pe 28 aprilie și, apoi, pe 1 septembrie, așa cum arată într-un document oficial transmis gândul, ambele termene au fost ignorate. În situații similare sunt însă șapte colegii de deputat sau senator la care se va adăuga cel eliberat prin arestarea lui Antonie Solomon, parlamentar PP-DD de Craiova.

Divergențele în filialele USL și calculele politice încurcate de verificările ANI fac însă ca aceleași restanțe să existe și în ceea ce privește primăriile din țară. Este vorba de cinci primării rămase fără edili și două – un oraș din Buzău și o comună din Bihor – în care totul este blocat de mai bine de un an, de când consilierii locali nu au mai venit la serviciu, lăsându-le fără bugete și fără a putea lua decizii. Din date neoficiale transmise în teritoriu, noi alegeri ar urma să aibă loc abia în martie 2014.

Ministrul de Interne, Radu Stroe, în atenția căruia AEP a trimis proiectele de HG pentru a le promova în Guvern, ridică din umeri: „Nu mă ocup de așa ceva. Când mă voi ocupa…”. Vicepremierul Liviu Dragnea, al cărui minister ar trebui să fie coinițiator pentru parțielele în administrația locală dă asigurări: „Le facem!”. Întrebat de gândul despre un termen, dar și despre încălcarea legii de către Guvern prin depășirea celor 90 de zile, ministrul administrației nu are un răspuns: „Nu știu să spun acum”.

Faptul că Guvernul a încălcat legea este admis de vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț. Pentru acest lucru nu răspunde însă nimeni, dintr-o lacună legislativă. „Există doar o răspundere politică, morală, nu există o sancțiune în nicio lege, dacă Guvernul apreciază să nu organizeze alegeri”, explică Muhuleț, pentru gândul.

PREFECȚII AU INFORMAT MINISTERUL DE INTERNE CU LUNI ÎN URMĂ. DOCUMENT MAI

DATELE CENTRALIZATE DE AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Miza colegiilor parlamentare rămase vacante

Aproximativ 500.000 de cetățeni cu drept de vot nu au reprezentare în Parlament, din cauza tergiversării de către Guvern a organizării alegerilor parlamentare parțiale. Un deputat reprezintă aproximativ 70.000 de cetățeni, iar un senator 160.000. În acest moment, sunt opt colegii unde Guvernul are obligația să organizeze alegeri. În acest moment, partidul care a pierdut cei mai mulți parlamentari față de 9 decembrie este PNL.

Colegiile parlamentare cu posturi vacante sunt: colegiul 4 Ilfov – Eduard Hellvig – PNL (demisie din Parlament în 3 septembrie), colegiul 2 Satu Mare – Ovidiu Silaghi – PNL (demisie din Parlament în 3 septembrie), George Becali – PNL (condamnat la trei ani de închisoare în 29 mai), Dan Radu Rușanu – PNL (demisie din Parlament în 29 aprilie), Aurel Nechita – PSD (sentință definitivă privind incompatibilitatea).

La Senat, Dan Voiculescu (PC) – colegiul 8 București – și-a dat demisia din Parlament pe 28 ianuarie 2013, Olosz Gergely – UDMR – colegiul 2 Covasna – a demisionat pe 13 mai, iar recent senatorul PPDD, Antonie Solomon, a fost condamnat trei ani de închisoare cu executare. 

Fostul senator PC, Dan Voiculescu, a reușit performanța de a-și da demisia din Parlament de două ori, în cursul a doar opt luni. Președintele fondator al PC și-a dat prima dată demisia în iunie 2012, iar dosarul său a fost transferat de la Curtea Supremă la Tribunalul București.

Dan Voiculescu // Foto: Liviu Adăscăliței // Mediafax

La alegerile parlamentare din 9 decembrie, Dan Voiculescu a candidat pentru un post de senator în colegiul 8 – București, câștigând mandatul fără mari probleme. La mai puțin de două luni, Voiculescu decide să-și dea încă o dată demisia din Parlament, pe 29 ianuarie. Pe 31 ianuarie, Voiculescu avea programat un nou termen în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Voiculescu a motivat că a recurs la acest gest pentru a „renunța la imunitatea parlamentară”. Cu toate acestea, conservatorul depusese jurământul de credință cu o săptămână înainte de a-și anunța demisia.

Autoritatea Electorală Permanentă a trimis, în data de 13 februarie, proiectele de hotărâri ale Guvernului privind organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale pentru Senat în data de 28 aprilie 2013.

„Menționăm că Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat și transmis Guvernului, în data de 13 februarie 2013, proiectele de hotărâri ale Guvernului privind organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale pentru Senat din data de 28 aprilie 2013 (Colegiul uninominal nr. 8 – Circumscripția Electorală nr. 42 – municipiul București)”, se arată în răspunsul primit de gândul la o solicitare făcută AEP.

Cu toate acestea, Guvernul nu a avansat niciodată o dată pentru alegeri în colegiul rămas vacant după demisia lui Voiculescu.

Surse din USL au declarat pentru gândul că a existat o primă discuție în interiorul Uniunii pentru ca aceste alegeri să aibă loc în luna mai. În cele din urmă, s-a renunțat la idee, mergându-se pe varianta alegerilor parțiale în această toamnă.

Potrivit protocolului USL, colegiul 8 pentru Senat revine Partidului Conservator.

Rușanu, demisie pentru ASF

Vicepreședintele PNL, Dan Radu Rușanu, a renunțat în luna aprilie la calitatea de deputat pentru a fi instalat în fruntea Autorității de Supraveghere Financiară.

Dan Radu Rușanu // Foto: Mediafax

Deputații PNL Eduard Hellvig și Ovidiu Silaghi au renunțat la funcția de deputat în favoarea celei de Parlament European. Ambii au avut probleme cu Agenția Națională de Integritate.

George Becali, fost deputat din partea PNL, și-a pierdut această calitate după ce a primit o condamnare la închisoare de trei ani de zile cu executare.

Social-democratul Aurel Nechita și-a pierdut mandatul după ce instanța a decis că este incompatibil.

Udemeristul Olosz Gergely a repetat scenariul făcut de Dan Voiculescu și și-a dat demisia din funcția de senator, dosarul său transferat de la Înalta Curte.

În urmă cu câteva zile, senatorul Antonie Solomon a primit o condamnare la trei ani de închisoare, urmând ca și în colegiul său să fie organizate alegeri parțiale anticipate.

AEP a propus alegeri parțiale pentru 1 septembrie

Reprezentanții Autorității Electorale Permanente susțin că au transmis Ministerului de Interne, în data de 11 iunie, proiectele de hotărâri ale Guvernului privind organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale pentru Camera Deputaților și Senat în unele colegii uninominale în data de  1 septembrie 2013.

Cu toate acestea, Guvernul nu a ținut cont de această recomandare a AEP. Potrivit discuțiilor din interiorul USL, alegerile parlamamentare parțiale urmează să fie organizate în luna noiembrie.

Marian Muhuleț, vicepreședintele AEP. Foto: Andreea Balaurea // Mediafax
 

Alegerile, amânate până la primăvară. Lider PSD: „În toamnă avem prea multe de făcut”

În cazul primăriilor, datele AEP arată că șapte au nevoie de alegeri. La Apața (Brașov), la Măgureni (Prahova) și la Păulești (Prahova) trebuie aleși noi primari, după ce foștii edili au eliberat locurile în urma decesului. La Troianul și în Crângu, din Teleorman, primarii au fost declarați incompatibili prin decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și au interdicție la fostul fotoliul timp de 3 ani. În alte două administrații locale, în orașul Pogoanele, din Buzău, și în comuna Buntești (Bihor), consilierii locali trebuie înlocuiți după ce, de când au fost aleși în iunie 2012, n-au venit la muncă decât o singură dată, apoi s-au certat, blocând bugetul pe 2013 și orice investiție.

Ministerul de Interne a fost avertizat însă de prefecți și în privința altor două cazuri în care ar fi necesare alegeri: Ulmeni (Giurgiu) și Poarta Albă (Constanța), unde primarii au fost declarați incompatibili de ANI, dar și-au recuperat între timp scaunele, ducându-și mai departe procesele în instanță.

Chiar dacă prefecții au înștiințat Guvernul încă din aprilie, mai sau iunie, iar Internele erau obligate, împreună cu Ministerul Administrației să inițieze hotărâri de Guvern pentru a stabili data unui scrutin în maximum 90 de zile, lucrul acesta nu s-a întâmplat. Motivele țin fie de neînțelegeri în filialele USL pentru stabilirea unor candidați comuni, fie de calculele politice pe care ANI le-a încurcat în teritoriu, aproximativ 1200 de primari așteptându-se să primească o decizie de incompatibilitate pentru prezența în societățile de Apă și Canal. Ținta Guvernului, transmisă pe căi neoficiale administrațiilor locale vizate, ar fi stabilirea unei date comune în primăvara lui 2014, până la care să se clarifice situația de incompatibilitate a mai multor edili.

Vestea că alegerile vor fi abia în martie s-a răspândit în Prahova. „Neoficial, am auzit că în luna martie se vor face alegerile. Legea spune că în 90 de zile trebuie stabilită data, dar… Nu eu am hotărât să fie așa. De la București e decizia”, a explicat pentru Gândul Mihaela Vlăsceanu, viceprimar în comuna Măgureni, delegată cu atribuțiile primarului după decesul lui Gheorghe Iarca. Același termen a fost avansat și de liderul PSD Prahova, Mircea Cosma, președinte de CJ, acesta motivând că „în toamnă avem prea multe de făcut”.

PSD și PNL, departe de candidaturi comune: „Dacă sunt proiecte între mine și răposatul, nu pot să le las la alții”

Primarul din Măgureni, liberalul Gheorghe Iarca, a făcut stop cardiac în iunie. Fusese condamnat pentru abuz în serviciu la câteva luni de închisoare, dar nu iminența încarcerării l-a dat gata, ci o intoxicație cu ciuperci, urmată de infarct. Primarul își câștigase notorietatea națională în 2011, când a lansat un concurs pentru imnul comunei. Voia să-i crească potențialul turistic, motiv pentru care pusese pe hârtie un miniport pe râul Prahova, un centru SPA și un heliport pe care să aterizeze turiștii străini.

În locul său a rămas Mihaela Vlăsceanu. La ea a ajuns, printre alți destinatari, e-mailul pe linie de partid în care administrațiile locale sunt anunțate că noul scrutin nu va fi mai devreme de primavera anului viitor. „Noi la începutul lunii septembrie am primit pe mail că vor fi alegeri în martie”, spune Vlăsceanu, contactată de Gândul. Cine e expeditorul rămâne însă un mister: „Nu știu de la cine e și nu sunt la primărie acum, să vă pot spune”. Chiar dacă alegerile întârzie, viceprimarul nu se grăbește. „Nu există probleme. Eu am preluat atribuțiile. Toate merg bine, eu așa cred. Proiectele merg înainte, oamenii nu-i văd nemulțumiți”, spune ea.

La Măgureni, unde termenul pentru organizarea alegerilor a expirat pe 15 septembrie, liberalii se pregătesc să recâștige mandatul, printr-un nou candidat, fostul viceprimar Gheorghe Iordache. PNL are însă planuri mai mari în Prahova, în detrimentul PSD. Mai exact, liberalii ar încerca pe cont propriu să le sufle PSD-iștilșor și a doua primărie rămasă descoperită în Prahova: Păulești, comuna în care s-au mutat în ultimii ani vilele ploieștenilor.

Rămas la primărie, liberalul Tudor Sandu e viceprimar numai cu numele. „Ce se întâmplă? Primarul a fost un pic bolnav și eu mi-am făcut datoria de la început, am preluat atribuțiile din 12 iulie anul trecut. Am tras de dumnealui și și-a văzut de sănătate”, spune primarul de facto, încecând să-și facă loc pe lista candidaților, fără acordul PSD.

Tudor Sandu e fostul șef al poliției comunitare, patron de firmă de pază, pe vremuri șofer. De alt candidat nu vrea să audă: „Bineînțeles că voi candida. Dacă sunt proiecte comune între mine și răposatul nu pot să le las la alții. Cinci ani le-am dus în spate”, spune Sandu. Până să ajungă candidat, filosofează: „Când ești conducător trebuie să știi să te orientezi”.

Ministerul lui Stroe ia orașul drept comună. „Probabil nu există interes prea mare pentru noi”

Ca și la Buntești, în Bihor, în Primăria Pogoanele, consilierii locali s-au întâlnit o singură dată, cât să-și aleagă scaunele în sala de ședință și să voteze un viceprimar. Dar pentru că n-a ieșit cine trebuie, consilierii PSD și PP-DD s-au aliat întru boicot. Așa s-a ajuns ca, din luna iulie, consiliul local și primăria să fie practic blocate.

„Suntem blocați pe toată linia. Buget avem, așa teoretic, că suntem obgligați să funcționăm cu bugetul din anul precedent, dar nu pentru investiții. Primarul nu poate lua decizii de unul singur decât pentru telefon, benzină, lumină și cam atât. Nicio investiție”, spune primarul Florin Dumitrașcu (PNL), pentru gândul.

Conflictul PNL-PSD e încă de actualitate, iar scenariul listelor comune la alegerile parțiale improbabil. „Cel care a inițiat toată chestiunea e deputatul PSD Ghiveciu Marian. El e în spate. Ne știm demult, mi-a fost coleg de școală. Faptul că eu sunt în alt partid l-a determinat”, crede primarul.

Despre o dată a alegerilor nu se știe nimic precis. „Din câte am înțeles, așa, pe vorbe, se dorește să se strângă mai multe localități din țară. Dacă se ajunge în primăvară ar fi o ilegalitate”, susține el.

Până să stabilească data noului scrutin, Ministerul de Interne încă mai face confuzii. În răspunsul trimis gândul, Internele „declasifică” Potloagele la statutul de comună. „E oraș din 1989. Probabil o fi o scăpare. Probabil nu există interes prea mare pentru noi”, se resemnează primarul.

Primar demis, adus administrator la Primărie

Primării cu situație incertă de câteva luni sunt și în Teleorman, județul de origine al ministrului Administrației, Liviu Dragnea. Guvernul a aflat acum 5 luni și, deși avea obligația legală să stabilească în maximum 90 de zile data alegerilor, nu a făcut-o până acum.

Comuna Troianul, din Teleorman, și-a pierdut pentru cel puțin trei ani primarul PSD în februarie, când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că este incompatibil cu funcția, așa cum, de altfel, Agenția Națională de Integritate stabilise în urmă cu aproape doi ani. În 2010, încercarea fostului prefect, Teodor Nițulescu, de a-l lăsa pe Marian Tudorică fără mandat, după ce ANI îl găsise și primar și președinte al unei asociații agricole din comună (SC Tudorică Com SRL), s-a dovedit rapid un eșec. Ales inițial în 2008, primarul aflat în incompatibilitate a fost suspendat, prin ordinul prefectului, dar repus în funcție de instanță, după contestație. Procesul cu ANI a mers mai departe, Tudorică a fost reales în 2012, ca la începutul anului 2013 Curtea Supremă să-i stabilească definitiv incompatibilitatea.

Comuna Troianul a rămas să fie condusă de viceprimarul Dumitru Soian, care dăduse în 2007 instituția în judecată pentru că nu-și primise sporurile de vechime, premiul lunar și un premiu anual care considera că i se cuvin pentru perioada 2004-2006 când era, ca și acum, consilier local.

Tot pe 24 aprilie, când prefectura a informat Internele despre situația de la Troianul, s-a instalat oficial provizoratul și la Crângu, a doua comună din Teleorman cu primar declarat incompatibil. Doar că la scurt timp, pe 3 iunie, fostul primar Minel Gelu Siteavu s-a întors pe post de administrator public, pe perioadă nedeterminată. Umăr la umăr cu viceprimarul Ion Vîja, care i-a preluat atribuțiile, conduce mai departe în condițiile în care Guvernul nu organizează alegeri parțiale.

Minel Siteavu, și el la al doilea mandat, a fost găsit incompatibil de inspectorii ANI, întrucât în perioada 18.06.2008-21.01.2013 a fost atât primar, cât și comerciant, reprezentant al Siteavu Minel Întreprindere Familială.

Muhuleț (AEP): „Sunt cazuri în care este încălcat termenul legal”

Repunerea în ordine a primăriilor stă exclusiv în mâna Guvernului. „E vorba de o decizie politică. Atâta timp cât Guvernul organizează alegerile, stă în sarcina Guvernului să emită actul normativ de stabilire a datei alegerilor. Noi nu putem decât să facem propuneri Guvernului și Guvernul apreciază oportunitatea din punct de vedere politic”, spune Marian Muhuleț,  vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, care a trimis atât ministerului lui Radu Stroe cât și celui condus de Liviu Dragnea proiecte de lege pentru stabilirea datei alegerilor, ignorate însă de Guvern.

Chiar dacă nu în cazul primăriilor, ci al unor colegii de parlamentari vacante, la fel a procedat în mandatul trecut și Guvernul Emil Boc. Încălcarea legii de către Guvern devine o practică în condițiile în care legislația nu menționează nicio sancțiune pentru astfel de situații.

 „Există doar o răspundere politică, morală, nu există o sancțiune în nicio lege. Pentru cazul domnului Voiculescu, de exemplu, este încălcat termenul că legea prevede că se organizează în trei luni de zile, dar nefiind prevăzută nicio normă constrângătoare care să sancționeze această chestiune, rămâne ipoteza că este vorba despre o decizie politică asupra căreia Guvernul apreciază dacă este oportun să le organizeze sau nu”, adaugă Muhuleț, explicând că singura formă în care Guvernul poate fi obligat să organizeze alegeri este un proces deschis în instanță „dacă o persoană este nemulțumită”.

Inchide