Iohannis a promulgat legea prin care persoanele condamnate pentru corupție pot înființa companii

,,Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru infracțiunile prevăzute de prezenta lege”, prevede modificarea adusă articolului 6 din Legea societăților nr.31/1990, promulgată, joi, de președintele Klaus Iohannis.

Inițial, articolul 6 (2) prevedea: „Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile prevăzute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sau pentru cele prevăzute de prezenta lege, cu modificările și completările ulterioare”.

ACTUALITATE Valentin Stan: Bolojan a informat Ambasada SUA despre unele probleme la proiectul nuclear Doicești, chiar dacă nu știe dacă mai este fezabil sau nu

06:00

EXCLUSIV Cum au fost aruncați în aer banii orădenilor pentru 2 linii aeriene fără călători: 3,3 milioane de euro pentru zboruri în care se află doar doi pasageri. Contractul a fost semnat pe vremea când președintele CJ era Ilie Bolojan.

05:30

Pe 3 iulie, Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată în luna mai de către Klaus Iohannis privind această lege.

Pe 7 mai, președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990.

Președinția reclama că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu încălcarea competenței primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul și soluția adoptată de Camera Deputaților.

Administrația Prezidențială nota că, în viziunea inițiatorilor legii, faptele de corupție „au un subiect calificat și privesc exercitarea unor atribuții în domeniul public”, iar „săvârșirea unei infracțiuni care privește exercitarea unor atribuții într-o funcție sau demnitate publică nu influențează activitatea unei societăți din mediul privat”.

Forma legii supusă votului de către Senat a fost cea a inițiatorului legii, iar în urma votului exprimat în ședința din data de 2 mai 2018 Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990 având articolul promulgat de președinte.

„Din compararea celor două forme (cea a inițiatorului, respinsă de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților), se poate observa că în forma adoptată de Camera decizională este schimbat în mod fundamental conținutul legii criticate. Potrivit acesteia din urmă, nu poate avea calitatea de fondator al unei societăți, persoana căreia i s-a interzis expres acest drept prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracțiunile prevăzute în cuprinsul normei”, mai arată sesizarea transmisă Curții Constituționale.

Președintele nota că în lipsa corelării legislative cu Codul penal, instanța de judecată nu poate stabili pedeapsa complementară care vizează calitatea de fondator al unei societăți.

Potrivit Administrației de la Cotroceni, sancțiunea nu este prevăzută de Codul penal.

Președinția arăta că o astfel de reglementare lasă fără obiect interdicția legii sesizate, fiind o normă care nu va putea fi aplicată niciodată.