Kelemen Hunor critică din nou abordarea României în ceea ce privește drepturile minorităților: Această țară nu e un model

„Nu concluziile prezentate de autoritățile de la București sunt corecte, ci concluziile noastre”, a subliniat Kelemen Hunor, președintele UDMR referitor la recomandările pentru România adoptate și publicate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, într-un comunicat de presă.

Hunor a mai precizat că se așteaptă ca statul român să accepte și să aplice recomandările adoptate de Comitetul de Miniștri cu privire la Carta Europeană a limbilor minoritare sau regionale. „Problema minorităților nu este nici pe departe soluționată, chiar dacă diplomația românească face totul pentru a induce în eroare forurile internaționale. În locul retoricii diversioniste cerem dialog, iar în loc de anti-maghiarism, ne așteptăm la respect reciproc”, a explicat liderul UDMR.

El a acuzat că reprezentanții partidelor de opoziție au protestat în vara anului trecut după ce UDMR a solicitat adoptarea unor proiecte de legi care fac obiectul unor așteptări reale și legitime ale comunității maghiare.

FLASH NEWS Miruță susține că USR este irelevant în actuala criză politică: M-aș bucura ca USR să fie atât de relevant încât să blocheze un aranjament PSD cu PNL / Dacă ar vrea să facă asta, n-ar mai fi nevoie de USR

23:32

TRAGEDIE Bilanțul oamenilor uciși de cutremurele din Venezuela a crescut la 4.490

23:23

„Am dorit să modificăm legea administrației publice locale pentru a reduce pragul de folosire a limbii materne la 10%, astfel încât să putem expune fără restricții simbolurile noastre naționale. Nu am solicitat schimbări supraomenești, doar ceea ce au sugerat și experții internaționali în ultimii ani”, a adăugat liderul Uniunii.

Propunerile legislative au vizat și atunci ceea ce susținem ferm și astăzi: legiferarea dezideratelor comunității maghiare nu afectează cu nimic drepturile românilor.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a publicat recomandările sale privind România în ceea ce privește Carta Europeană a limbilor minoritare sau regionale. Documentul arată că România nu a reușit să pună în practică prevederile Cartei, prin urmare, Comitetul de Miniștri a transmis recomandări în mai multe domenii, pe baza Raportului Grupului de experți care a monitorizat aplicarea Cartei. Raportul include nu numai întârzierea de peste doi ani a evaluării făcute de autoritățile române, dar și problemele cu care se confruntă organizațiile care reprezintă minoritățile naționale.

Deși fiecare stat membru trebuie să prezinte odată la trei ani o evaluare privind aplicarea prevederilor Cartei, România a îndeplinit acest obiectiv doar în 2016, practic cu o întârziere mai mare de doi ani, potrivit sursei citate.

Comitetul de Miniștri a transmis patru recomandări principale – una dintre acestea a fost propusă și în mandatul precedent – și se află în concordanță cu ceea ce UDMR propune și solicită de mai mulți ani: reducerea pragului actual de 20% pentru folosirea limbii materne în România. Acest lucru ar însemna că cetățenii s-ar putea adresa în limba maternă, ar putea solicita formulare tipizate în limba maternă în instituțiile publice din localitățile unde până în prezent acest lucru nu a fost posibil deoarece proporția populației maghiare nu a depășit 20%.

Recomandările experților europeni vizează, totodată, și amplasarea indicatoarelor stradale în limba maghiară, în localitățile cu un număr semnificativ de locuitori maghiari și încurajează autoritățile publice ca indicatoarele, formularele tipizate și informațiile de interes public folosite în transportul public să fie emise și afișate și în limba maghiară.

Raportul menționează exemple specifice constatate de experții europeni, cu ocazia vizitelor oficiale efectuate în România. Astfel, materialul amintește cazul indicatoarelor bilingve de la Cluj-Napoca, dar și faptul că, în Consiliul Local din Târgu Mureș, deși majoritatea consilierilor sunt vorbitori nativi de limbă maghiară și există echipament de traducere simultană, ședințele de Consiliu se desfășoară în limba română.

Experții europeni mai subliniază că autoritățile ar trebui să asigure posibilitatea ca cetățenii minoritari să depună documente oficiale în limba lor maternă și să aibă dreptul de a solicita un interpret, dar autoritățile trebuie să clarifice cine va suporta costurile aferente acestor proceduri. Potrivit grupului de experți, opinia publică ar trebui informată adecvat și eficient în legătură cu aceste oportunități.

În legătură cu domeniul educației, trebuie să existe un consens mai larg între majoritate și minoritate, autoritățile române trebuie să depună eforturi mai mari pentru predarea obligatorie a istoriei și culturii minorităților care trăiesc în țară, astfel încât și majoritatea să cunoască și să înțeleagă aceste aspecte.

Referitor la mass-media în limba maghiară, documentul recomandă ca autoritățile române să înființeze un canal public de televiziune în limba maghiară, să crească numărul emisiunilor în limba maghiară și să sprijine formarea jurnaliștilor și a altor categorii de angajați în instituțiile media în limba maghiară.

În ceea ce privește protecția consumatorilor, specialiștii europeni susțin că autoritățile române ar trebui, de asemenea, să oblige afișarea descrierii produselor comercializate și în limba maghiară.

În cadrul primei etape de monitorizare, Comitetul de Miniștri a recomandat autorităților române să adopte o structură de implementare mai coerentă, un calendar specific, în cooperare cu reprezentanții comunităților minoritare însă, deoarece acest lucru nu a fost realizat, experții iau acum măsuri concrete într-un interval de timp stabilit.