Klaus Iohannis depune jurământul duminică: ce atribuții are președintele

Mandatul președintelui ales începe odată cu depunerea jurământului față de țară și popor, în Parlament, și se încheie la depunerea jurământului de către cel care câștigă, peste cinci ani, următorul scrutin. În caz de război sau catastrofă, Constituția prevede că mandatul poate fi prelungit.

În timpul mandatului, șeful statului nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. Altfel spus, președintele este doar președinte.

Acest „doar” înseamnă însă foarte mult. Deținător al celei mai înalte funcții din stat, președintele are atribuții atât pe plan intern, cât și în străinătate. În țară, el desemnează candidatul la funcția de premier, poate dizolva Parlamentul și este comandantul forțelor armate, iar în străinătate este cel care reprezintă statul român.

Tot președintele este, potrivit Constituției, garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Și tot el este dator să vegheze la respectarea legii fundamentale și la buna funcționare a autorităților publice, prin exercitarea funcției de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

Pe plan intern, șeful statului are la îndemână instrumente relaționate cu legiuitorul țării, Parlamentul, dar și cu Executivul.

Astfel, printre atribuțiile pe cât de importante, pe atât de vizibile se numără desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru și numirea Guvernului, în urma votului de încredere acordat de Parlament.

De asemenea, la propunerea premierului, președintele poate revoca membri ai Guvernului. Pe de altă parte, șeful statului poate participa la ședințele Executivului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice, respectivele ședințe fiind prezidate chiar de către președinte.

Președintele are, conform legii, și dreptul de a adresa Parlamentului mesaje privind principalele probleme politice ale țării. Mai mult, el poate chiar dizolva Parlamentul, în cazul în care acesta nu a acordat vot de încredere pentru formarea Guvernului, la 60 de zile de la prima solicitare.

Un alt drept constituțional al șefului statului este acela de a cere poporului, după consultarea Parlamentului, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.

Constituția prevede și faptul că președintele este comandantul forțelor armate. În această calitate, el poate declara, după aprobarea Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, iar în caz de agresiune armată împotriva țării ia măsuri pentru respingerea acesteia.

Președintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgență. Și tot el îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării – autoritatea administrativă autonomă care organizează și coordonează unitar activitățile ce privesc apărarea țării și siguranța națională.

În străinătate, ca reprezentant al statului român, președintele încheie tratate internaționale în numele României, după ce acestea sunt negociate de către Guvern.

De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a fost reprezentată la Consiliul European de președinte, putând fi numărate pe degete summit-urile șefilor de stat și de guvern unde a participat premierul român.

În privința reprezentării internaționale, Constituția nu conține prevederi clare. Ultima revizuire cu acest obiect a avut loc cu mult timp înainte de aderare, astfel că, în urma unor divergențe între președintele și premierul de astăzi, Traian Băsescu și Victor Ponta, Curtea Constituțională a decis, în iunie 2012, că șeful statului participă la reuniunile Consiliului European, această atribuție putând fi însă delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

Șeful statului este și cel care acreditează și recheamă, la propunerea Executivului, reprezentanții diplomatici ai României. În același timp, reprezentanții diplomatici în România ai altor state sunt acreditați pe lângă președintele României.

Grațierea individuală, decorarea și acordarea gradelor de mareșal, general și amiral sunt alte atribuții ale președintelui, conform Constituției.

Salariu în mandat, indemnizație pe viață după

Salariul net lunar al președintelui României este de 6.706 lei, echivalentul a circa 18.000 de euro pe an. Prin comparație, cel mai bine plătit șef de stat din lume, președintele SUA, câștigă anual 400.000 de dolari, adică peste 300.000 de euro.

Totodată, pe durata mandatului, președintele beneficiază, gratuit, de locuință de protocol, autoturism, protecție și pază, precum și acces în complexurile de protocol ale RAAPPS.

Traian Băsescu a stat la Vila Lac 3, cu o suprafață construită de 1.045 de metri pătrați, un teren de tenis de 308 metri pătrați și un teren aferent de aproape 3 hectare.

După încheierea mandatului, Băsescu are la dispoziție 60 de zile în care mai poate ocupa Vila Lac 3, după care aici se va muta Klaus Iohannis.

Până atunci, Guvernul a decis să-i fie acordată Vila Lac 2 drept reședință oficială.

Foștii șefi de stat ai României, inclusiv regele Mihai, primesc o indemnizație netă lunară de 5.060 lei.

Potrivit declarațiilor de avere ale consilierilor prezidențiali din mandatul Băsescu, salariul pentru ocupantul unei astfel de funcții este de aproximativ 5.600 de lei. Consilierii de stat câștigă ceva mai puțin, în jur de 4.500 de lei.

Conform actualei organigrame, în cadrul Administrației Prezidențiale funcționează 16 departamente, 10 consilieri de stat și 6 consilieri prezidențiali. Odată instalat la Cotroceni, noul președinte poate însă modifica această organigramă.

Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale prevede că înființarea de departamente și compartimente se face în funcție de prioritățile șefului statului. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește numărul consilierilor prezidențiali și de stat. De altfel, și actualul președinte a avut mai mulți consilieri, atât prezidențiali, cât și de stat, dar unii, inclusiv șeful Cancelariei, cel care coordonează activitatea tuturor departamentelor, au decis să părăsească Palatul Cotroceni odată cu apropierea de sfârșitul mandatului.

În prezent, numărul de posturi aprobat pentru Administrația Prezidențială este de 260.

Are imunitate, dar poate fi suspendat

În timpul mandatului, președintele României se bucură de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Mai mult sau mai puțin subiective, unele interpretări ale acestei prevederi legale au generat, în anul electoral 2014, dispute publice între susținătorii și adversarii politici ai actualului șef al statului.

În schimb, președintele poate fi suspendat de Parlament, ca urmare a unor fapte grave, prin care se consideră că a încălcat Constituția.

Propunerea de suspendare trebuie să fie inițiată de o treime din numărul parlamentarilor și i se comunică președintelui, care le poate da senatorilor și deputaților explicații privind faptele ce i se impută.

Înainte de a se supune la vot propunerea de suspendare, Parlamentul trebuie să consulte Curtea Constituțională. Șeful statului poate fi suspendat dacă acest demers este aprobat, prin vot, de majoritatea deputaților și senatorilor.

În cazul în care președintele este suspendat din funcție sau se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul la șefia statului este asigurat de președintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaților.

După cel mult 30 de zile de la suspendare, se organizează un referendum pentru demiterea președintelui. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în cazul actualului șef al statului. La primul referendum, majoritatea românilor a votat contra demiterii, iar la cel de-al doilea s-au înregistrat peste șapte milioane de voturi pentru plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, însă Curtea Constituțională a constatat că scrutinul nu a avut cvorum.

Legea referendumului în noua formă, publicată pe 16 decembrie 2013 în Monitorul Oficial, prevede un cvorum de 30% pentru validarea consultării populare privind demiterea președintelui. Pentru referendumurile de demitere a lui Traian Băsescu, cvorumul a fost de 50%, astfel că, teoretic, viitorul președinte va putea fi demis mai ușor.

Președintele poate fi și pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor, iar șeful statului este informat în legătură cu aceasta și are posibilitatea să dea explicații Parlamentului, la fel ca în cazul unei propuneri de suspendare.

Punerea sub acuzare se face de către Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul parlamentarilor.

O eventuală decizie de condamnare a președintelui este luată de Înalta Curte de Casație și Justiție.