Klaus Iohannis RESPINGE Legea finanțării partidelor politice

„Legea transmisă spre promulgare aduce modificări și completări substanțiale Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Necesitatea reformării instituțiilor politice prin crearea unui cadru legislativ cât mai clar în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, bazat pe integritate și pe claritate a normei juridice, impune, însă, reexaminarea de către Parlament a unora dintre dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006, atât sub aspectul concordanței cu principiile și normele constituționale referitoare la partidele politice, cât și sub aspectul clarității normelor juridice. De asemenea, legea transmisă spre promulgare ridică probleme și din perspectiva respectării procedurii parlamentare de adoptare a legilor, precum și sub aspectul transparenței în dezbaterile parlamentare, ca principiu intrinsec al funcției de legiferare a Parlamentului”, a transmis Administrația Prezidențială.

Printre nemulțumire pe care le are președintele, subliniate în comunicatul de presă, față de legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, se numără și faptul că, deși se introduce principiul „independenței partidelor și al candidaților”, este nevoie de clarificări suplimentare, astfel încât să fie corelat cu principiul pluralismului politic.

Klaus Iohannis a subliniat și faptul că împrumuturile de la persoane fizice și juridice, ca variantă de sursă de finanțare a unui partid, „poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependența mediului politic de mediul de afaceri și poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât și pentru donații (eventual, prin donații deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată”.

Un punct de vedere negativ a primit și prevederea referitoare la donații. Potrivit președintelui, se poate interpreta faptul că este permisă acceptarea donațiilor, făcute cu scopul de a obține un avantaj politic, și astfel s-ar ajunge la încălcarea pluralismului politic.

„În opinia noastră, coroborarea prevederilor menționate conduce la concluzia că neîndeplinirea sarcinii de către partidul donatar în termenul și în condițiile prevăzute de contractul de donație și neexercitarea de către donator a acțiunii în executarea sarcinii ori a acțiunii în revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii în termenul general de prescripție au drept consecință directă eludarea Art. 5 alin. (2), (3), (4) și (5) și depășirea valorilor maxime ale donațiilor ce pot fi primite într-un an fiscal. Acțiunea în executarea sarcinii, precum și acțiunea în revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii sunt subordonate principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donația este făcută cu scopul evident de a obține un avantaj politic, cu aceeași consecință a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituție”, se mai arată în comunicatul Președinției.

Klaus Iohannis mai spună și că tratamentul subvențiilor primite de la stat, așa cum este precizat în legea trimisă spre promulgare, este unul care „creează premisele încălcării principiului egalei protecții a proprietății private indiferent de titular”. Șeful statului explică faptul că aceste subvenții nu sunt supuse executării silite prin poprire.

„Întrucât veniturile rezultate din subvențiile de la bugetul de stat pot finanța activități specifice pentru un anume partid în baza unor contracte cu diverși furnizori nu este justificată exceptarea acestora de la executarea silită. În fapt, atunci când se încheie un contract cu un furnizor pentru realizarea unor activități specifice, partidul politic ar trebui să își bazeze decizia pe un anumit cuantum al veniturilor sale, care include și subvențiile de la bugetul de stat. Ca atare, creanțele împotriva partidelor politice ar trebui să fie exigibile ținând cont de veniturile partidelor politice existente la momentul executării silite, fără a se lua în considerare sursa respectivului venit”, a transmis Iohannis.

Referitor la prevederea care dă dreptul Autorității Electorale Permanente de a solicita documente și informații pentru verificarea legalității veniturilor și cheltuielilor, Administrația Prezidențială susține că ar trebui revizuită, în sensul în care AEP ar trebui „să fie în legătură exclusiv cu activitățile partidelor”. În forma actuală a legii, cea trimisă spre promulgare, președintele susține că AEP poate cere orice document de la persoane fizice sau juridice și de la instituții publice, sub pretextul că face verificări, iar asta ar fi o extindere a atribuțiilor AEP.

În plus, Klaus Iohannis a mai subliniat și faptul că nu a fost făcut un studiu de impact sau o dezbatere, pe subiectul alocării fondurilor publice.

La final, șeful statului acuză și o nerespectare a bicameralismului, în sensul în care mai multe amendamente adoptate de Camera Deputaților, forum decizional, nu au fost discutate și de senatori.

„Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată”, a încheiat Iohannis.