Meleșcanu: Ministrul ungar a solicitat ignorarea deciziilor instanțelor judecătorești

„Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, a avut loc la solicitarea expresă părții române, în condițiile menținerii de către partea ungară a unei atitudini neconstructive și pentru a descuraja provocările constante ale părții ungare”, se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

„În timpul întrevederii, ministrul ungar al afacerilor externe, Péter Szijjártó, a solicitat ignorarea deciziilor instanțelor judecătorești și intervenția statului român în justiție. Ministrul Teodor Meleșcanu a reamintit omologului său ungar că într-un stat democratic, cu stat de drept funcțional și care respectă valorile europene și, implicit, principiul separației puterilor în stat, nu este acceptabilă o intervenție a Guvernului în Justiție. De asemenea, ministrul român a solicitat încă o dată omologului său ca oficialii unguri să evite pe viitor orice provocări la adresa României”, mai precizează sura citată.

Completarea vine după ce Ministerul de Exxterne a anunțat marți că Teodor Meleșcanu a avut o discuție cu ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, în care i-a cerut moderație în declarațiile oficialilor de la Budapesta, arătând că, în ultima perioadă, aceste declarații au inflamat în mod artificial dialogul româno-ungar.

SOCIAL Orașele din România în care e cel mai scump să locuiești. Județele Dolj și Iași înregistrează o scădere a ponderei chiriei în salariu mediu net

12:42

SPORT Răzvan Pîrcălabu, șeful FR LUPTE din România, este cât se poate de direct: „Putea fi un an și mai bun”

12:23

Péter Szijjártó a criticat, în urmă cu câteva zile, adoptarea Codului Administrativ în forma actuală de către Guvernul de la București, spunând că în acest fel drepturile minorităților nu mai sunt respectate.

Péter Szijjártó a subliniat că, în conformitate cu noua lege, o minoritate națională își pierde drepturile de utilizare a limbii materne în cazul în care proporția sa scade sub pragul de 20%, în
timp ce legea anterioară garanta protecția drepturilor deja dobândite, indiferent de modificarea ulterioară a numărului membrilor comunității.