Tentativele repetate ale premierului Bolojan de a se adresa Adunării Generale a Asociației Comunelor au fost întâmpinate cu întreruperi din sală. De fiecare dată, acesta a încercat să le explice primarilor că situația financiară a țării impune constrângeri fiscale asupra administrațiilor locale, însă mesajul său a fost contracarat de remarci malițioase din partea participanților.
Unul dintre multele momente tensionate a fost o reacție la replica premierului, conform căreia salariile edililor din România „sunt puțin mai mici decât media din UE, dar nu mult”.
„Ca procent din salarizare, din cheltuieli, suntem ușor mai reduși față de cheltuielile de salarizare din media Uniunii Europene, dar nu mult”, a spus Bolojan, stârnind râsete între edili.
„Lăsați-mă să răspund!”,a spus acesta, înainte de a-și relua argumentele privind tăierile bugetare.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, care să includă atât majorări, cât şi reduceri acolo unde situaţia o impune. Totodată, el a apreciat că anumite măsuri ar putea genera reticenţă, motiv pentru care aplicarea noii legi va fi realizată treptat.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că adoptarea unei noi legi a salarizării este necesară şi ar trebui să includă atât majorări salariale, acolo unde sunt justificate, cât şi reduceri în situaţiile în care veniturile au fost acordate excesiv, relatează sursa menţionată. El a arătat însă că măsurile mai puţin populare sunt dificil de aplicat, motiv pentru care noua lege ar urma să fie implementată treptat. Declaraţiile au fost făcute la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
Totodată, prim-ministrul a precizat că reducerile de personal prevăzute pentru administraţia locală nu sunt arbitrare, ci sunt stabilite în funcţie de numărul de locuitori şi de volumul responsabilităţilor.
Premierul a afirmat că, în multe localităţi mici, unele posturi din administraţie nu pot fi ocupate la capacitate maximă, informează sursa. În acest context, el a susţinut că partajarea unor funcţionari între comune învecinate ar putea menţine calitatea serviciilor publice, reducând în acelaşi timp costurile administrative.
RECOMANDAREA AUTORULUI