Noi detalii despre cariera politică a lui Călin Georgescu. Legături cu PUTEREA din zorii democrației românești

Călin Georgescu, candidatul care a produs surpriza în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, nu este, așa cum s-ar putea crede, un outsider al politicii românești. Dincolo de imaginea sa de ecologist dedicat și promotor al unor idei de sustenabilitate, Georgescu are o carieră politică mai veche, cu legături adânci cu centrele de putere din primii ani ai tranziției post-comuniste.

Informațiile din biografia lui Călin Georgescu, consultate de Gândul, dezvăluie un personaj cu multiple legături politice și administrative, unele dintre ele datând din perioada în care România traversa primele transformări ale democrației.

Conexiunile cu puterea anilor ’90

Potrivit CV-ului său, Călin Georgescu a fost activ în anii ’90 într-o serie de funcții administrative și politice, având o legătură strânsă cu structurile de putere specifice acelei perioade.

ULTIMA ORĂ Vântul din Cluj i-a obligat pe piloţi să recurgă la manevre extreme. „Crabbing” executat pe rafale de până la 31 de noduri

22:02

MARIUS TUCĂ SHOW Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – marți, 30 decembrie, de la ora 20:00

22:00

În 1991, Călin Georgescu a fost numit șef al Biroului Senatorial de Mediu, un post care îl plasa într-o funcție cheie în cadrul statului tânăr, dominat de FSN. În acest context, Georgescu se afla în imediata apropiere a deciziilor strategice ce priveau mediul și resursele naturale ale României, o temă de mare importanță în acea perioadă.

La doar un an distanță, în 1992, Georgescu a obținut o funcție și mai importantă, devenind consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, în guvernul condus de Theodor Stolojan.

Guvernul de tehnocrați, care a preluat frâiele puterii într-o perioadă instabilă a tranziției, era dominat politic de Frontul Salvării Naționale (FSN), dar Ministerul Mediului era condus de Partidul Ecologist. Așadar, Georgescu a fost implicat direct într-o perioadă în care ecologia devenea o temă tot mai importantă pe agenda politică, iar politicile de mediu începeau să ia formă în România.

„Negarea” parcurilor naturale ale României

Din poziția de consilier al Ministerului Mediului, Georgescu a fost un critic vehement al ordonanțelor și deciziilor administrative care vizau parcurile naturale ale României.

Între 1993 şi 1996, Călin Georgescu a condus un ONG numit Asociaţia Tineretului Ecologist din România (TER), iar în guvernarea CDR devine secretar general în Ministerul Mediului.

De pildă, în acea perioadă, Georgescu a criticat un ordin al ministrului Mediului care prevedea zonarea a 13 parcuri naturale, printre care Delta Dunării, Piatra Craiului, Retezat, Bucegi și Apuseni. Potrivit unui articol din presa vremii, autentificat de Gândul, el susținea că aceste parcuri existau doar pe hârtie și nu în realitate. Afirmațiile au fost făcute în urma participării la seminarul intitulat „Parcurile Naționale din România”, care s-a desfășurat la Băile Herculane.

Este de menționat că, în articol, presa confundă numele său, menționându-l „Cătălin” în explicația foto, iar „Călin Georgescu” în textul propriu-zis.

Mitul „nou venitului” în politica românească

Imaginea publică a lui Călin Georgescu ca un „nou venit” în politica românească devine tot mai neplauzibilă, iar fiecare etapă a carierei sale poate fi reconsiderată în contextul acestor noi informații despre legăturile sale cu centrele de putere ale acelei perioade.

Aceleași observații au fost exprimate și de unii dintre utilizatorii rețelelor sociale, care au început să lase comentarii variate, atât elogioase, cât și critice, subliniind legătura lui Călin Georgescu cu trecutul său.

De exemplu, un internaut a afirmat că Georgescu „l-a învățat administrație pe Iohannis”, dar acum susține că „nu-l cunoaște”.

Un comentariu mai aprig subliniază că noile informații despre Călin Georgescu reprezintă „dovada că era un securist comunist”. Altul a remarcat: „Eu am spus că el s-a pregătit o viață întreagă”.