Parlamentarii din comisia Roșia Montană l-au audiat pe inventatorul unei metode de exploatare a aurului fără cianuri. „O verificare s-a făcut, dar nu e suficient”

După nenumărate proteste stradale împotriva tehnologiei cu cianuri, timp în care varianta exploatării cu tiosulfat de sodiu, brevetată de românul Jack Goldstein, a fost prezentată ca o metodă „salvatoare”, a venit și rândul inventatorului să fie audiat în comisia specială pentru Roșia Montană. Într-o ședință de aproximativ două ore, Goldstein a încercat să sublinieze multiplele avantaje ale acestei tehnologii, chiar dacă aceasta nu s-a dovedit a fi viabilă la scară industrială.

„Este o tehnologie prietenoasă pentru mediu pentru că reactivul principal pentru solubilizare este tiosulfatul de sodiu, un produs chimic inactiv pentru mediu și utilizat și ca îngrășământ. Din acesta se obține o suspensie care după o separare prin filtrare, datorită a unui catalizator în această soluție poate fi supusă unei operații de electroliză, alcalină, unică, care permite izolarea unui nămol cu conținuturi de aur și argint. Acest nămol, în care se află și catalizatorul introdus, o sare de cupur, permite extragerea aurului și argintului și după o topire, respectiv o îndepărtare prin solubilizare a cuprului”, a explicat inventatorul.

EXCLUSIV „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul

05:00

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

Întrebat în ce constă folosirea acidului sulfuric în această tehnologie și care ar fi efectele lui, Goldstein s-a arătat destul de calm, spunând că nu prezintă riscuri. ” E mai bună decât tehnologia cu cianuri. Și în tehnologia cu cianură, în final, există faze acide, acid clorhidric sau sulfuric, este o fază specifică. Cel folosit de noi este într-o cantitate infimă. Nu poate avea niciun fel de efect nociv. Nu există dezavantaje, nu are nicio implicație negativă. Doar dacă te speli cu el sau îl mănânci”, a spus el, pentru gândul.

Mai precis, Jack Goldstein susține că exploatarea cu tiosuflat de sodiu este mai bună „clar” față de cea cu cianuri.

„Ne sunt necesare 12 luni maxim ca să punem tehnologia la scară industrială. O verificare s-a făcut, însă nu e suficient. Este nevoie de sprijinul comunitar pentru ca acest pilot industrial să capete viață relativ repede”, a specificat inventatorul, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al protecției mediului.

În primul rând, spune el, dacă s-ar face o exploatare cu tiosulfat de sodiu, ar dispărea iazul de decantare, acesta fiind un lucru benefic pentru că „nămolul care se separă este un nămol curat, eliminat de alte impurități”. În al doilea rând, Goldstein subliniază că, deși cianura e mai ieftină, metoda cu tiosulfat de sodiu ar ajunge la costuri mai mici datorită dispariției iazului de decantare.

„Din punct de vedere practic și economic, această tehnologie are câteva avantaje. Deși tiosulfatul de sodiu este mai scump decât cianura, este mai scump pentru că este o producție de mic tonaj, lipsa iazului care implică până la 20% din costurile tehnologiei cu cianuri este sigur în avantajul economisirii efortului pentru aveastă instalație. Randamentele extracției ale celor două tehnologii sunt similare. Făcând o extrapolare a cheltuielilor, am constatat că acestea pentru tona de minereu prelucrat scad cu circa 5-10%”, a mai spus Goldstein.

Mai mult, acesta a vorbit și despre faptul că tehnologia brevetată de el presupune și recuperarea celorlalte metale de la Roșia Montană, printre care și, precizează Goldstein, platina și paladiul. „În tehnologia noastră acestea pot fi separate”, a explicat el.

Întrebat care ar fi prețul pe care el l-ar cere pentru a da acest brevet, Goldstein a evitat să lanseze sume. „Păi sigur, încă nu ne-am gândit la preț, dar sigur că prețul este o muncă de zece ani a unui colectiv destul de laborios și sigur are importanță.”, a spus el.

Pe lista dezavantajelor văzute chiar de parlamentari a fost, în primul rând, faptul că tehnologia de exploatare a aurului și argintului cu tiosulfat de sodiu nu a fost testată la scară industrială, deci nu există dovezi concrete că ar fi viabilă la Roșia Montană.

„Ne sunt necesare 12 luni maxim ca să punem tehnologia la scară industrială. O verificare s-a făcut, însă nu e suficientă. Este nevoie de sprijinul comunitar pentru ca acest pilot industrial să capete viață relativ repede”, a specificat inventatorul.

Ce spun parlamentarii

Așteptat cu nerăbdare la audieri pentru a-și prezenta soluția salvatoare, argumentele lui Jack Goldstein nu au convins însă. Deși inițial prezenta metoda ca o variantă cu potențial, după ședința comisiei speciale, deputatul PNL Mircea Dolha s-a arătat nemulțumit. „Nu m-a convins”, a spus scurt liberalul.

Nici conservatorul PC Ioan Moldovan nu a părut foarte încântat de prezentarea metodei cu tiosulfat de sodiu. „Poate fi o alternativă, deși nu prea cred pentru că nu se potrivește pentru ceea ce ne trebuie: mult și repede. Am reținut propunerea lui, e intersant dacă se confirmă și de alți specialiști că e viabilă, dar productivitatea e mult scăzută”, a declarat deputatul, contactat de gândul.

Pe de altă parte, președintele comisiei, Darius Vâlcov, încearcă să se mențină neutru, spunând că e mulțumit de audieri, dar nu pe el trebuia să-l convingă. „Nu sunt specialist. Dacă metoda ar fi viabilă, poate deveni o alternativă la cea folosită de Roșia Montană. O să discutăm cu ei să vedem dacă ar fi dispuși să o încerce. Am spus dacă pentru că mai e nevoie de 3-6 luni pentru o ultimă testare la scară industrială, nu mi se pare o perioadă lungă. Sunt două avantaje, dispare iazul de decantare, asta m-a încântat pe mine foarte mult, și e și puțin mai ieftină”, a precizat senatorul, pentru gândul.