Parlamentul a respins legile „Big Brother”

Camera Deputaților a respins legile de tip „Big Brother” privind comunicațiile electronice și legea privind securitatea cibernetică a României, ambele fiind la reexaminare după deciziile Curții Constituționale. 

„Sper ca deciziile CCR să fie o lecție pentru noi toți să respectăm drepturile fundamentale și să nu mai susținem legi de tip Big Brother. România trebuie să fie o țară fără legi de tip Big Brother”, și-a motivat votul din plen deputatul Remus Cernea.

Ambele proiecte de lege aveau raport pentru respingere, votul deputaților fiind doar o formalitate.

Senatorii au respins în urma cererii de reexaminare transmisă de Curtea Constituțională, una dintre „legile Big Brother”, respectiv cea care prevede înregistrarea utilizatorilor de cartele preplătite, precum și colectarea și stocarea datelor acestora. Pentru aceasta, Camera Deputaților era cameră decizională.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

În ceea ce privește securitatea energetică, Senatul este cameră decizională. La începutul acestui an, George Maior, fost director SRI, a vorbit despre necesitatea adoptării legilor Big Brother.

În cazul utilizatorilor de internet, legea stipula că datele acestora vor fi stocate pe o perioadă de șase luni de la data reținerii acestora.

Curtea Constituțională a fost sesizată, în iulie 2014, de Avocatul Poporului, și a admis obiecția de neconstituționalitate, apreciind că acest demers legislativ prin care datele cu caracter personal urmează a fi reținute, în mod continuu, timp de șase luni de la momentul generării acestor informații, „ar aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice, precum și principiului proporționalității”.

Potrivit expunerii de motive, proiectul viza „stabilirea unui cadru juridic clar, bine definit în domeniul luptei împotriva criminalității organizate și în special a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism”.

„Cartelele preplătite au un regim juridic diferit de cel al utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice furnizate pe bază de abonament, fapt care face dificilă identificarea utilizatorilor de cartele preplătite în cazul activităților efectuate pentru desfășurarea cercetării penale ori pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea riscurilor ori amenințărilor la adresa securității”, se arată în expunerea de motive a proiectului inițiat de Guvern.

Guvernul arăta că, în prezent, piața de telefonie mobilă din România este dominată de clienții de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile.