Premierul reacționează: Înțeleg îngrijorările Consiliului Fiscal, dar pentru bugetul pe 2020 nu există niciun risc

„Răspunsul (la opinia Consiliului Fiscal-n.red.) este proiectul de buget. Proiectul de buget conține la capitolul cheltuieli sumele suplimentare pentru asigurarea creșterii pensiilor, conform legii pensiilor, și deficitul proiectat este de 3,59%. Ca atare, înțeleg îngrijorările Consiliului Fiscal, dar nu există niciun risc”, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban.

Premierul a afirmat că a fost realizată proiecția bugetară pentru 2021 și nici în acest caz nu există niciun pericol pentru deficitul public.

INEDIT Pentagonul desecretizează o nouă serie de dosare despre OZN-uri. Ce fenomene anormale au monitorizat, în secret, agențiile SUA în ultimii ani

16:03

SPORT Mijlocașul Jayden Adams, component al echipei Africii de Sud la Cupa Mondială, a murit la doar 25 de ani

15:54

„De asemenea, și pe anul 2021 am făcut proiecția bugetară și nu există niciun pericol ca să crească deficitul bugetar. Sigur că trebuie să urmărim evoluția economică, sigur că trebuie să urmărim evoluția încasărilor la bugetul de stat, aici chiar avem un plan de îmbunătățire a colectării și de luptă contra evaziunii fiscale pentru a asigura o colectare mai bună a taxelor și impozitelor. Sigur, nu am analizat încă raportul Consiliului Fiscal, îl vom analiza”, a mai precizat Orban.

În ceea ce privește o creștere etapizată a pensiilor în locul creșterii cu 40% la 1 septembrie, primul-ministru a declarat că „vom vedea foarte clar situația la momentul rectificării bugetare”.

„Noi am prevăzut banii în legea bugetului de stat, urmărim cu extrem de mare atenție evoluția economică. Deocamdată avem semne bune. De asemenea avem un plan de luptă împotriva evaziunii fiscale și de îmbunătățire a colectării taxelor și impozitelor și vom vedea foarte clar situația la momentul rectificării bugetare”, a spus premierul Ludovic Orban.

Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, anticipând o creștere a indicatorului la peste 6% din PIB în 2021 și peste 7% în 2022, potrivit opiniei asupra legii bugetului de stat și legii bugetului de asigurări sociale publicată joi.

„Considerând informațiile disponibile în acest moment, Consiliul Fiscal estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul față de ținta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste așteptări probabilă a execuției bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcțiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor și impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecții macroeconomice mai plauzibile (prudente). CF apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile și cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergența cu ținta de deficit propusă pentru anul curent”, arată documentul.

Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.

În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate. Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența procedurilor de deficit excesiv al Uniunii Europene, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice; corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp, spune Consiliul Fiscal.