Președintele PPMT: În România nu va exista pace interetnică până nu se rezolvă scopurile majore ale maghiarilor

Președintele PPMT, Toro T. Tibor, afirmă că în România nu va exista pace interetnică până când nu se vor rezolva „scopurile majore” ale comunității maghiare, legate de „construcția autonomiei comunitare”, apreciind că mișcările pe subiectul autonomiei se vor amplifica.

Președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Toro T. Tibor, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că România „poate să intre în circuitul european, al civilizației europene” doar dacă se reorganizează, iar PPMT propune federalizarea țării și autonomia Ținutului Secuiesc, care să rămână în continuare parte integrantă a statului român, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În acest context, Toro a apreciat că în România nu va exista pace interetnică până când nu se vor rezolva „scopurile majore” ale comunității maghiare.

FILM Imagini de colecție de la Festivalul de la Cannes. Regizorul și fotograful Cristian Radu Nema: „Când ești contemporan cu istoria, ai atins fericirea cu sufletul”

14:50

FLASH NEWS După finala Eurovision, Alexandra Căpitănescu se alătură festivalului lui Selly. Anunțul făcut de influencer

14:13

„Actualmente România este țara cea mai coruptă din UE, este incapabilă să-și rezolve problemele, nici nu este acceptată în Spațiul Schengen din acest motiv. Nu există pace interetnică și nu va exista pace interetnică – poate o stabilitate falsă va exista, dar nicicum o pace interetnică – până nu se soluționează aceste scopuri majore ale comunității maghiare, care se conturează în construcția autonomiei comunitare. Deci noi credem că nu va putea România să își ia locul, cu toate că este membru al UE, dar nu va putea să fie «de facto» integrată în civilizația europeană până nu-și rezolvă aceste probleme. Și noi credem că soluția este reorganizarea pe baza principiilor federalismului”, a spus Toro.

Președintele PPMT a susținut că ar trebui să înceapă o „dezbatere profundă” pe acest subiect în societatea românească, întrucât este clar că nu maghiarii, care reprezintă doar câteva procente din populația României, sau PPMT, care este „deocamdată, o mică rotiță în întreaga mașinărie politică a României”, vor putea face singuri federalizarea României.

El a apreciat că se pot atinge aceste deziderate doar „pe această cale, a reconcilierii și a modernizării României” și doar dacă se implică majoritatea românilor, a societății civile și a sferei politicului.

Toro a arătat că a participat în această campanie la zeci de întâlniri electorale și a „simțit pulsul Ținutului Secuiesc” și că populația dorește un statut special de autonomie.

El a adăugat că a simțit chiar „o mică radicalizare”, la mitingul pentru autonomie de la Sfântu Gheorghe, în sensul că au participat, potrivit afirmațiilor sale, 4.000 de persoane.

„Vă asigur că această mișcare, care a primit un nou avânt în această campanie, va continua, pentru autonomia Ținutului Secuiesc sau pentru diferite forme de autonomie din Transilvania. Și cu aceste refuzuri categorice din partea politicii majoritare, probabil această mișcare se va amplifica. Modelul este mișcarea civică a catalanilor”, a spus Toro, potrivit căruia, în fiecare an, de 11 septembrie, peste un milion de oameni ies în stradă în Catalonia.

El a dat asigurări că vor mai exista mitinguri pentru autonomie și în afara campaniei, organizate nu numai de PPMT, ci și de Consiliul Național Secuiesc, de Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, de societatea civilă, de bisericile tradiționale maghiare.

„Probabil și UDMR se va alătura până la urmă. (…) Toate instituțiile noastre sunt pentru autonomie, se vor înmulți aceste acțiuni și până la urmă vocea noastră va fi auzită la Bruxelles, va fi auzită în Ambasada SUA, va fi auzită la toate cancelariile europene și până la urmă vom sensibiliza și majoritatea”, a spus Toro.

El a arătat, în acest context, că „România are tradiții federaliste” și a prezentat un „apel” al PPMT, „formulat în ajunul sărbătorii naționale a românilor”, către elita politică și intelectuală a țării, în care se afirmă: „crearea României moderne a urmat o cale greșită din cauza respingerii principiilor federaliste din Rezoluția de la Alba Iulia, adoptată de reprezentanții românilor din Transilvania la data de 1 decembrie 1918”.

„La 1 decembrie (1918) a luat naștere o nouă țară, care s-a dorit a fi o țară federală. (…) Și peste 5 ani, în 1923, au elaborat o Constituție care este foarte diferită de principiile fixate în declarația de la Alba Iulia, pentru că au codificat un stat național, unitar, hipercentralizat și cu tendințe puternice de omogenizare. Și eu cred – personal, ca președinte al PPMT, dar și partidul nostru crede acest lucru – și am convingerea că avem aici acceptul și asentimentul întregii comunități maghiare din România, din Transilvania, că există o șansă de a repara această greșeală istorică, prin a începe o dezbatere profundă pentru reorganizarea României pe baza federalismului european”, a arătat Toro.

Totodată, el a precizat că sintagma „Ardealul independent” nu se regăsește în pliantele PPMT, cum a afirmat senatorul UDMR Frunda Gyorgy, ci se face referire la un „Ardeal de sine stătător”, ca land în cadrul României.