Prima reacție a Cristinei Guseth, după ce Dacian Cioloș a înlocuit-o de la Justiție

„M-am dus cu bună-credință la audieri. Aveam de partea mea experiența managerială a lucrului cu magistrații și instituțiile sistemului judiciar. Am fost animată de dorința de a reprezenta într-un mandat provizoriu, de doar un an, agenda cetățeanului, a justițiabilului care nu are studii de drept, dar își dorește procese mai scurte, integritate în rândul magistraților și combaterea corupției. Legile și instituțiile, prevederile legale nu sunt un scop în sine, ci sunt în slujba acestor obiective”, scrie Cristina Guseth pe pagina sa de Facebook.

Ea admite însă că prestația sa la audieri a fost „slabă” și își cer scuze tuturor celor la așteptarile cărora nu s-a ridicat. Totodată, Guseth le mulțumește celor care au susținut-o și celor care au criticat-o cu bună-credință.

ACCIDENT Tragedie într-o zonă greu accesibilă din Mureș. O persoană a murit, iar altor două li s-a făcut rău la aflarea veștii. Elicopter SMURD, trimis la locul accidentului

19:01

EMISIUNI Duminică 27 septembrie, de la ora 19.00, Gândul prezintă MARTORII- TEMUTUL KAMAZ, O VIAȚĂ CU GARDA SUS

19:00

„Îi asigur că, dincolo de acest eșec personal, voi continua să susțin, din afara sistemului judiciar statul de drept, integritatea în viața publică și lupta împotriva corupției. Îi urez succes doamnei Raluca Prună, un profesionist desăvârșit, în eforturile de a crește încrederea cetățenilor în domnia legii în România”, mai spune directorul Freedom House România.

Premierul desemnat Dacian Cioloș a anunțat, în noaptea de luni spre marți, într-o postare pe Facebook, că a hotărât să retragă propunerea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiției, „pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiției din Guvern”

Luni seară, Cristina Guseth a fost audiată de comisiile de specialitate din Parlament, la audiere fiind prezenți 53 de parlamentari, membri în cele șapte comisii.

Guseth a avut ezitări, în special la întrebările deputatei ALDE Steluța Cătăniciu privind sistemul de imunități, iar senatorul PSD Șerban Nicolae a sfătuit-o să renunțe la nominalizare.

Ședința a fost marcată și de o pauză pentru consultări cu ușile închise înainte de vot, cerută de vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica (PSD).

Guseth a fost avizată favorabil cu 41 de voturi „pentru”, șase voturi „împotrivă” și șase abțineri.

După audiere, ea a recunoscut că s-a „blocat” la întrebările privind imunitatea, dar și că i-a fost greu să le spună parlamentarilor că ei ar fi vizați de o revizuire a sistemului de imunități.

Anterior audierii, nominalizarea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiției a fost criticată și de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), pe motiv că aceasta nu are studii juridice.

Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica București, iar după Revoluție a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).

Aceasta a inițiat și coordonat programe de pregătire pentru jurnaliști și manageri de presă și a coordonat programul școlii BBC în România.

Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate și politici anticorupție, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce privește „stadiul democrației” în aproape toate țările lumii.

Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achizițiilor publice. Ea a fost inițiatorul și liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.

În anul 2007, Freedom House România și fostul ministru al Justiției Monica Macovei erau acuzați de către ministrul de Justiției de la acea vreme, Tudor Chiuariu și de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Național Anticorupție (PNA) de presupuse ilegalități comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupție.

În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al șefului PNA (actual DNA), actual avocat, susținea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de „poeți, filologi, persoane care nu aveau noțiuni de procedură penală și de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar”. Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică și a fost realizat de trei experți ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, „manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituția, procedura penală, aspectele tehnice”.

Ministrul Justiției, Tudor Chiuariu, a lansat și el la acea vreme acuzații foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei și a unor membri ai societății civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupție, realizat de către Freedom House.

Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiției, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanței supreme împotriva Monicăi Macovei și a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale față de fostul deținător al portofoliului de la Justiție, Monica Macovei, în cazul licitației pentru auditul privind Strategia anticorupție, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că „fapta nu există”.