Procesele bugetarilor care au dat în judecată statul pentru că nu și-au primit banii pot merge înainte, este decizia CCR. Ce se întâmplă mai departe

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în ansamblul său, Ordonanța de urgență nr. 62/2024, prin care Guvernul instituise o procedură specială pentru soluționarea proceselor referitoare la salariile, pensiile și alte drepturi sociale ale personalului plătit din fonduri publice. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, după ce judecătorii au constatat că Guvernul nu a justificat existența unei situații extraordinare care să permită adoptarea unei ordonanțe de urgență. Decizia nu înseamnă că bugetarii sau pensionarii câștigă automat procesele și nici că statul trebuie să le plătească imediat sumele solicitate, însă va avea consecințe importante asupra modului în care sunt judecate aceste litigii.

Guvernul a invocat doar formal urgența

Potrivit comunicatului CCR, motivarea adoptării OUG nr. 62/2024 a fost una pur formală. Guvernul nu a demonstrat existența unei situații extraordinare, care să impună o intervenție legislativă imediată. În aceste condiții, Curtea a constatat încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, fiind obligat să motiveze urgența în cuprinsul actului normativ.

REACȚIE Grindeanu îl acuză pe Bolojan că vrea să rămână premier până în 2028

20:03

INEDIT Povestea incredibilă a insulei Gyaros din Grecia. Fosta închisoare militară a devenit refugiu pentru foci rare

19:57

 Loading ...

„Curtea Constituțională a statuat că motivarea adoptării ordonanței de urgență este una formală, nefiind invocată existența unei situații extraordinare, preexistente, cuantificabile și obiective, care să necesite reglementarea imediată”, se arată în comunicatul CCR.

Guvernul justificase ordonanța prin necesitatea unificării practicii judiciare în procesele privind salariile, pensiile și alte drepturi sociale ale personalului bugetar, susținând că existau soluții diferite pronunțate de instanțele din țară și că asemenea litigii puteau avea un impact considerabil asupra bugetului de stat.

Ordonanța de Urgență a fost adoptată la 13 iunie 2024 de guvernul Marcel Ciolacu și a intrat în vigoare, a doua zi, după publicarea în Monitorul Oficial.

Ce prevedea OUG nr. 62/2024 respinsă de Curtea Constituțională

Actul normativ se aplica indiferent de natura procesului, de calitatea părților sau de instanța competentă să judece cauza. Dosarele se refereau la procese privind stabilirea sau plata salariilor și a altor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, raporturile de muncă ori de serviciu, pensiile, recalcularea sau revizuirea pensiilor și alte prestații de asigurări sociale.

Atunci când într-un asemenea dosar apărea o problemă de drept asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu se pronunțase anterior și care nu făcea obiectul unui recurs în interesul legii, instanța era obligată să sesizeze ÎCCJ pentru pronunțarea unei soluții de principiu.

În același timp, toate cauzele similare aflate pe rolul instanțelor trebuiau suspendate până la pronunțarea instanței supreme. OUG prevedea că sesizările urmau să fie soluționate cu prioritate, în cel mult 60 de zile, iar mecanismul se aplica inclusiv proceselor care erau deja în curs la momentul intrării în vigoare a ordonanței.

În practică, procedura a produs numeroase sesizări adresate Înaltei Curți și a determinat suspendarea unor dosare din instanțele inferioare, de la litigii privind drepturile polițiștilor sau funcționarilor publici până la procese privind salarizarea personalului din justiție și recalcularea unor drepturi de pensie.

Procesele se reiau după publicarea deciziei în Monitorul Oficial

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, însă efectele juridice directe se produc de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, nu de la publicarea comunicatului de presă. Până atunci, OUG nr. 62/2024 rămâne formal în vigoare.

După publicarea deciziei în Monitorul Oficial, întreaga ordonanță va fi suspendată de drept. Potrivit art. 147 din Constituție, dispozițiile declarate neconstituționale își încetează efectele juridice după 45 de zile dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul nu le pune în acord cu Legea fundamentală. Pe durata celor 45 de zile, normele nu mai pot fi aplicate. Deciziile CCR produc efecte numai pentru viitor.

Ce se întâmplă cu dosarele suspendate

Principala consecință practică este dispariția temeiului în baza căruia instanțele erau obligate să sesizeze Înalta Curte și să suspende toate procesele similare.

După publicarea deciziei CCR instanțele nu vor mai putea face noi sesizări în baza OUG nr. 62/2024, procesele nu vor mai putea fi suspendate în temeiul mecanismului instituit de ordonanță, dosarele deja suspendate vor putea fi repuse pe rol iar judecătorii vor reveni la regulile din Codul de procedură civilă. Fiecare instanță va trebui să verifice dacă suspendarea s-a întemeiat exclusiv pe OUG nr. 62/2024 sau dacă există și un alt motiv legal pentru care procesul trebuie să rămână suspendat.

În privința sesizărilor deja înregistrate pe rolul Înaltei Curți, instanța supremă va trebui să stabilească în fiecare caz dacă procedura mai poate continua după dispariția temeiului juridic special. Deciziile pe care ÎCCJ le-a pronunțat și le-a publicat deja nu sunt însă anulate automat de hotărârea CCR, deoarece deciziile Curții Constituționale nu produc, ca regulă, efecte retroactive.

Bugetarii și pensionarii nu câștigă automat procesele

Hotărârea CCR privește procedura de judecată, nu fondul revendicărilor formulate de angajații publici sau de pensionari. Curtea Constituțională nu a stabilit că salariile au fost calculate greșit, că anumite sporuri trebuie acordate sau că pensiile trebuie recalculate. Aceste aspecte vor continua să fie analizate de instanțele competente, în funcție de situația fiecărui reclamant și de legislația aplicabilă.

Decizia poate însă accelera judecarea unor cauze care fuseseră suspendate în așteptarea Înaltei Curți. În cazul în care instituțiile publice vor pierde asemenea procese, obligațiile de plată ar putea deveni exigibile mai repede, ceea ce poate produce un impact asupra bugetelor instituțiilor și asupra bugetului general consolidat.

Proiectul de aprobare a ordonanței este încă în Parlament

OUG nr. 62/2024 nu fusese aprobată definitiv prin lege. Senatul adoptase proiectul de aprobare, iar documentul se afla la Camera Deputaților, for decizional, fiind trimis comisiilor permanente pentru raport. Parlamentul va trebui să țină cont de decizia CCR.