Procurorii închid dosarul „Noaptea Alegerilor”. Parlamentarii cer să continue ancheta

Pânpă acum Laura Codruța Kovesi a refuzat, de două ori, să se prezinte la comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009, motivând că procurorii nu pot fi citați și obligați să se prezinte în calitatea de martori în fața comisiilor parlamentare.

 

Decizia pronunțată miercuri se referă la o contestație a PNL și USR privind modificarea regulamentelor parlamentare, în privința obligativității prezentării magistraților la audierile comisiilor de anchetă. Prevederile au fost declarate constituționale. 

 

„Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicțional și că dispozițiile legale criticate realizează o evidentă distincție, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituțiilor/ autorităților din care fac parte sunt sub control parlamentar și care sunt citate în acest sens și, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, și anume persoane care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/ instituții ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul-general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale”, se arată în decizia CCR. 

 

Judecătorii constituționali susțin că „plenitudinea funcției de control a Parlamentului trebuie exercitată cu respectarea competențelor strict determinate de Constituție”.

 

„ Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea națională [art.2 alin.(1) din Constituție], fiind ales de către cetățeni, și este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituție], funcția sa de anchetă se diferențiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări și colaborări loiale între instituțiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară și nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condițiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reține încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție”, se mai arată în decizia CCR. 

 

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a transmis, luni, o scrisoare Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, în care anunță că nu se va prezenta la audieri, întrucât nu are cunoștințe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

 

„Având în vedere că nu am cunoștință despre aspecte de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității Comisiei, nu mă voi prezenta în data de 20 iunie 2017, ora 14.00, la ședința Comisiei de anchetă”, a scris Kovesi.

 

Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA, a respins, anterior, în 8 iunie, prima invitație la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, precizând că procurorii nu pot fi citați și obligați să se prezinte în calitatea de martori în fața comisiilor parlamentare, însă Comisia a revenit cu o nouă solicitare.