Protest împotriva lui Zgonea și a lui Tăriceanu, după ce au amânat respingerea ordonanței traseiștilor

Mai multe organizații non-guvernamentale își exprimă nemulțumirea față de refuzul deputaților de a respinge ordonanța care a legalizat traseismul politic pentru 45 de zile și a o pune în acord cu decizia Curții Constituționale. Judecătorii CCR au decis că actul normativ este neconstituțional, prin urmare Parlamentul trebuie să decidă ce se va întâmpla cu mandatele aleșilor locali care au trecut la un alt partid.

Pe lista semnatarilor protestului se află cei de la Expert Forum (EFOR), Freedom House România și Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

„Organizațiile semnatare își exprimă indignarea pentru modul în care Camera Deputaților, sub conducerea președintelui Valeriu Zgonea, nesocotește o decizie a Curții Constituționale privind Ordonanța de Urgență 55/2014 (a migrației politice a aleșilor locali) prin amânarea unei decizii până la data limită, invocarea de motive implauzibile pentru neîntocmirea raportului în comisia de specialitate și, în consecință, aprobarea tacită a actului normativ. În acest mod continuă decredibilizarea Parlamentului României: cu justificarea ridicolă „n-am avut timp să-mi fac tema”, Camera Deputaților adoptă tacit o OUG declarată neconstituțională de CCR, ceea ce este inacceptabil, indiferent de complicațiile procedurale invocate”, au transmis ONG-urile.

În plus, ei fac referire directă la președinții celor două camere ale Legislativulului, Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu, care ar fi „moralmente în conflict de interese”.

„Reamintim în plus că cei doi șefi ai Camerelor – Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu – decidenți-cheie pe agenda de lucru a Parlamentului, se află moralmente în conflict de interese deoarece, prin partidele lor, sunt principalii beneficiari ai migrației politice locale: PSD a racolat prin OUG 55/2014 un număr de 436 din cei 552 primari care au migrat; iar dl. Tăriceanu, președinte al Senatului, și-a înființat de facto structuri locale de partid cu ajutorul OUG, trecând de la zero la 34 de primari. Ne temem că, după cum au mers lucrurile până acum, dl. Tăriceanu va bloca adoptarea unei soluții în Senat, care este cameră decizională, tergiversând lucrurile în așteptarea noilor alegeri locale din 2016”, au mai transmis semnatarii.

În opinia lor, ordonanța care a dat liber la traseismul alegerilor locale a fost o „gafă constituțională”, iar ascunderea consecințelor ei este „”impardoonabilă”.

Mai mult, organizațiile non-guvernamentale solicită stabilirea urgentă a unui calendar pentru următoarele decizii referitoare la ordonanța în cauză, „care să înlăture eventualele suspiciuni că președintele acestei camere, dl. Tăriceanu, ar putea perpetua dezordinea constituțională produsă de Ordonanță din interes de partid”.

Marele câștigător al traseismului alegerilor locale este PSD, câștigând în cele 45 de zile de grație 436 de primari, adică 79%. Potrivit statisticilor Expert Forum, formațiunea lui Tăriceanu a obținut 34 de primari, iar UNPR 17 edili locali.

Cum a profitat PSD de ordonanța traseiștilor

În ședința de marți, comisia juridică a Camerei Deputaților a respins propunerea PNL de a dezbate ordonanța traseiștilor, luând în calcul că pe 11 februarie se împlinea termenul de adoptare tacită. Aceeași situație a avut loc și în plenul Camerei Deputaților de miercuri, când președintele comisiei juridice a spus că nu a avut timp să elaboreze un raport, având „alte subiecte fierbinți” pe ordinea de zi.

În replică, Orban a spus că deputații nu vor mai dezbate reexaminarea legii și că majoritatea parlamentară refuză să pună în aplicare o decizie a Curții Constituționale. „Majoritatea refuză să dea un punct de vedere la una dintre cele mai nerușinate ordonanțe emise de Guvernul Ponta, majoritatea persistă în atitudinea neconstituțională și refuză să îndrepte un act normative declarat neconstituțional”, a spus Orban.

Liderul deputaților PSD Marian Neacșu a arătat, la rândul său, că PSD nu se ascunde de dialog și dezbatere și această Ordonanță va fi luată în discuție, dar trebuie tratată cu multă responsabilitate, nu în grabă.

Curtea Constituțională a decis, pe 17 decembrie 2014, că ordonanța 55/2014 este neconformă cu legea fundamentală. Tot atunci, magistrații au declarat că Parlamentul trebuie să decidă care sunt efectele juridice ale deciziei lor și ce se întâmplă cu aleșii locali care s-au bucurat de efectele acestei legi, cât timp a fost în vigoare.

Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migrația aleșilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, forul decizional în acest caz.

Ordonanța de urgență care a permis migrația aleșilor locali pentru 45 de zile fără ca aceștia să-și piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleșii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.