Provocarea președintelui CJ Covasna: Arborați drapelul secuiesc pe fațada primăriilor

Președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, le cere edililor din județ să arboreze pe fațada primăriilor drapelul secuiesc, în semn de solidaritate față de cei care „au fost atacați” de către prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea simbolurilor secuiești.

Președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, lider județean al UDMR, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că le-a a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, la întâlnirile care au avut loc în ultima perioadă, să arboreze pe fațada primăriilor drapelul secuiesc.

„Am cerut acest lucru pentru că angajamentul față de Ținutul Secuiesc este în inima noastră, dar și în semn de solidaritate față de cei care au fost atacați de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc și simbolurilor secuiești, printre aceștia fiind și primarul comunei Ozun”, a afirmat Tamas.

CONTROVERSĂ Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume

23:55

NEWS ALERT În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor

23:50

În opinia acestuia, arborarea steagului secuiesc, care este simbolul unei comunități naționale, este legală.

Steagul secuiesc este arborat pe mai multe clădiri ale primăriilor din comune ale județului Covasna, dar și pe frontispiciul Primăriei Sfântu Gheorghe sau al Consiliului Județean Covasna.

În cazul Primăriei Ozun, instanța a dat câștig de cauză Prefecturii în cazul plângerii depuse privind arborarea steagului secuiesc, Tribunalul stabilind că acțiunea este nelegală.

În noiembrie anul trecut, peste 2.000 de maghiari au participat, la Sfântu Gheorghe, la un miting pentru „apărarea steagului secuiesc”. La acțiune, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, spunea că prefectul Codrin Munteanu îi provoacă în permanență pe secui, atacând denumirile în limba maghiară ale instituțiilor de cultură și ale străzilor, în condițiile în care nu a adus „nici măcar un chibrit” pentru dezvoltarea județului.