Raport european, devastator pentru Bolojan: dictatura Ordonanțelor de Urgență dăunează grav democrației din România. Politolog: „E greu ca Parlamentul să mai fie luat în serios”

Mecanismul primordial al democrației este separația puterilor în stat. Odată cu preluarea de către Ilie Bolojan a funcției de prim-ministru, asistăm la dominația puterii executive asupra procesului legislativ. Adică o guvernare exercitată aproape exclusiv prin intermediul ordonanțelor de urgență. Teoretic, se scuză decidenții, acestea accelerează procesul decizional în contextul unor mari crize cu care se confruntă țara. Practic, Parlamentul – vocea care reprezintă poporul prin aleșii săi – este tot mai absent din ecuația guvernării. A devenit mai degrabă o anexă simbolică a Cabinetului Bolojan.

• Instrumentalizarea guvernării prin OUG este păguboasă atât pentru stat – prin dezechilibrul instituțional creat- cât și pentru cetățeni prin limitarea consultării publice, avertizează specialiștii consultați de Gândul.

INFRASTRUCTURĂ Primăria Iași acuză Poliția Rutieră că blochează modernizarea unor drumuri din oraș. Care este motivul invocat

08:32

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „În războiul din Iran nu mai este vorba despre regimul ayatollahilor”

08:30

Guvernul Bolojan a limitat la extrem consultarea publică

• Raportul anual Liberties este realizat de Uniunea pentru Libertăţi Civile în Europa. Acesta reunește date furnizate de 40 de ONG-uri din 22 de țări și este unul dintre cele mai respectate rapoarte la nivelul Uniunii Europene. Raportul vizează analiza statului de drept din țările membre (detalii AICI).
• Deși nu este menționată în rândul statelor UE care periclitează statul de drept, România este menționată negativ pentru obstrucționarea puterii legislative și periclitarea climatului democrativ.
• Excesul de putere al executivului în detrimentul legislativului este menționat și în cel mai recent raport Liberties. Astfel, se precizează în raport, în anul 2025, puterea de la București a consacrat asumarea de către Guvern a guvernării prin ordonanțe de guvern, ignorând total și deliberat rolul legislativ al Parlamentului. 

”La nivel politic, s-a accentuat dominația puterii executive asupra procesului legislativ. În loc să se urmărească o reformă deliberativă, anul 2025 a fost marcat de utilizarea sistematică a ordonanțelor de urgență și de asumarea de către guvern a responsabilității de a ocoli Parlamentul și de a limita consultarea publică, inclusiv în ceea ce privește reformele care afectează în mod direct sistemul judiciar”, se arată în raport (Detalii AICI). 

Joc de putere de 20 de ani, ”pe fundal de slăbiciune parlamentară”

Chestionat de Gândul, politologul Radu Magdin a confirmat aspectul semnalat în raportul sus-menționat și a oferit mai multe nuanțe în această controversă, dincolo de discursul oficial. Expertul avertizează că diminuarea rolului Parlamentului este o practică mai veche, vizibilă încă din mandatele lui Traian Băsescu.

”Ceea ce se întâmplă la noi de 20 de ani este pe fundal de slăbiciune parlamentară – exploatarea în diferite momente politice pentru consolidarea puterii executive. Este, până la urmă, un joc de putere care are loc între palate. Indiferent că vorbim de poziționări mai în forță de-a lungul timpului, inclusiv împotriva Parlamentului sau a unei majorități parlamentare cum am văzut în mandatul Băsescu, deci o poziționare contondentă din partea palatului Cotroceni, sau că vorbim de o politică consecventă oarecum a Executivului în sens negativ. Și anume acest apetit pentru ordonanțe de urgență”, ne-a declarat Radu Magdin.. 

Radu Magdin: Problema este calitatea legislației

În viziunea specialistului, ținând cont că actul legislativ formulat de Guvern este o de calitate îndoielnică, parlamentarii ar trebui să-și recâștige statutul. În egală măsură, aceștia ar trebui să recâștige mandatul prin care aleșii îi reprezintă pe români.

Problema este alta, dincolo de ceea ce se semnalează ca mecanism democrativ. Problema este calitatea legislației care vine de la Guvern. Dincolo de jocul de putere care, sigur, este important, și aici ar trebui să contrabalanseze parlamentarii, pentru că este în interesul lor să arate că ei contează și că nu sunt doar mase de manevră de vot pentru o majoritate parlamentară, Parlamentul ar trebui să-și recâștige vocea ca principală instituție democratică a statului. Și să se comporte ca atare, să se ia în serios. 

Parlamentul, util doar pentru evitarea răspunderii de către Guvern

• Fără un push back, o împingere înapoi la nivel parlamentar, fără respingerea anumitor inițiative care sunt nepotrivite, în plan guvernamental, este foarte greu ca Parlamentul să fie luat în serios. Practic, va fi util de foarte multe ori doar în procesul de evitare legislativă pe ultima sută de metri a anumitor inițiative guvernamentale, continuă expertul.

”Nu este normal ceea ce face premierul”

Radu Magdin subliniază că această practică a OUG-ului este nefastă pentru calitatea democrației în România.

Acest lucru nu este bun pentru democrație. Este important ca Parlamentul să revină în prim plan. Este normal ca Executivul să dorească, din perspectiva proiecției puterii, să fie acolo. Pe de altă parte, nu este normal nici ceea ce face premierul Bolojan, ca în anumite momente să paseze după aceea responsabilitatea Parlamentului. Să ne spună, de exemplu, dați în judecată Parlamentul, nu Guvernul, cum e în chestiunile legate de magistrați și tot așa, conchide politologul.

AUTORUL RECOMANDĂ

Juriști marcanți avertizează că Ilie Bolojan a ajuns să fie încurcat chiar de democrație. Premierul folosește excesiv procedura angajării răspunderii pe reformele controversate: “Riscăm să ne transformăm în Marea Adunare Națională, a lui Ceaușescu, în care doar să ratificăm ceea ce Guvernul a decis înainte”/”Controlul parlamentar lipsește cu desăvârșire”

Guvernarea prin scurtături. Cum transformă Ilie Bolojan urgența în regulă și ocolește circuitul constituțional al legiferării