Rareș Bogdan anunță lupte grele în Parlamentul European pentru interzicerea unor alimente. Care este lista

Rareș Bogdan a explicat disputa din Parlamentul European în jurul „fripturii din mazăre”. Vă reamintim că, încă din 2020, miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au axat și pe discuții legate de interdicțiile privind „friptura vegetală”.

Rareș Bogdan afirmă că în Parlamentul European au loc dezbateri privind etichetarea produselor vegetale și a alimentelor destinate școlilor. În paralel, sunt discutate reguli mai stricte privind alimentele cu zahăr și grăsimi, dar și măsuri pentru reducerea risipei alimentare.

Mesajul lui Rareș Bogdan. Sursă foto: Facebook

„Lupte grele pentru «friptura din mazăre»! În Parlamentul European se dezbate Regulamentul care stabilește limita la produse cu zahăr și grăsimi în școli, dar și interzicerea (sau nu) a unor termeni precum «brânză vegetală», «friptură din mazăre» și standardele de comercializare. Dacă state cu zootehnie puternică (România e aici alături de Franța, Germania, Italia) vor restricții dure de etichetare, colegii din Renew, Greens și Nordul UE susțin o tranziție către proteine vegetale, susținuți de un lobby extrem de agresiv.

VIDEO EXCLUSIV Cristian Bușoi, la Health EU Summit: „România trebuie să alinieze politicile de sănătate la direcțiile europene și să accelereze accesul la inovație”

18:09

Acasă e oriunde simți că se poate: Banca Transilvania lansează prima campanie de shopping bancar dedicată românilor din diaspora

18:08

Noi, EPP, dorim ca standardele să stipuleze că nu poate fi etichetat drept carne un produs sintetic. Iar în ce privește produsele care ajung la școlari, problema care generează dezbateri aprinse este propunerea de a se introduce limite stricte sau excluderi totale de la finanțare pentru alimente cu conținut ridicat de zaharuri libere și grăsimi adăugate. Mai adaug că se schimbă filosofia: Comisia Europeană va stabili doar parametrii de bază și obiectivele de sănătate, deci statele membre vor avea o flexibilitate mai mare în implementare.

Totodată, vor fi obligate, prin condițiile de finanțare, să combată risipa alimentară. Pachetul este strâns legat de noul CFM, aflat în negociere. Vedem ce decid colegii din Comisia AGRI, care are ședință azi”, a notat Rareș Bogdan.

„Friptura vegetală” devenise „mărul discordiei” în Parlamentul European

Discuțiile privind interzicerea unor termeni precum „burger vegetal” și „cârnat vegetal” sunt, deja, de ani de zile. De altfel, exista o propunere și în sensul în care să fie interziși termenii care fac comparație între iaurt și brânză și alternativele vegetale ale acestor alimente. În 2020, această propunere a fost menționată în Parlamentul European. La momentul acela, însă, era deja în vigoare o interdicție în privința produselor vegetale care sunt denumite lapte, smântână, unt, brânză şi iaurt. Propunerile n-au fost îmbrățișate de toți reprezentanții din industria produselor vegetale.

Altfel, 5 ani mai târziu, în 2025, miniștrii agriculturii din UE reluau discuțiile și disensiunile pe tema interdicțiilor privind „friptura vegetală”. De menționat faptul că denumirea lactatelor, precum „lapte” și „brânză”, sunt protejate de legislația UE încă din 1987. Altfel, cel puțin în 2025, produsele din carne nu erau protejate în acest sens, notează g4food.

În schimb, recent, Parlamentul European a adoptat o lege care interzice, printre altele, denumirea „friptură vegetală” pentru a-i proteja astfel pe crescătorii de animale. Dar termeni precum „burgeri” și „cârnați” vor putea fi folosiți în cazul produselor vegetariene.

Burger vegetal. Sursă foto: Shutterstock

Alte teme aflate pe agenda săptămânii

În continuare, Rareș Bogdan a arătat care sunt următoarele teme de pe agenda săptămânii.

„***Un colac de salvare pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor din cauza blocării Strâmtorii Hormuz – UE importă 3% din îngrășăminte din acea zonă, dar Orientul Mijlociu controlează 35% din exporturile globale. În primăvară prețul la azot era cu 70% mai mare față de 2024. Va fi o schemă de sprijin temporar. Statele vor putea cere intervenții de criză, iar schema prevede 65% alocare de la UE. De asemenea, statele primesc dreptul de a plăti avansuri pentru plățile directe din PAC înainte de 16 octombrie. Nu în ultimul rând, statele vor putea realoca fonduri din pachetul pentru 2027.

***Rolul băncilor în abordarea crizei locuințelor (la Comisia HOUS)

*** Modificări ale Statutului eurodeputaților în ceea ce privește votul prin procură (Comisia JURI)

***Ședință comună ECON / ENVI/ LIBE – vot la Directiva Omnibus IV, care extinde la companiile cu capitalizare medie/mică anumite măsuri temporare de reducere a birocrației și a obligațiilor de raportare financiară, pentru a le sprijini. Care este miza: Până acum, imediat ce o firmă de succes din UE creștea și depășea 250 de angajați, își pierdea statutul de IMM și era lovită brusc de toate obligațiile de raportare și audit valabile pentru corporațiile gigant (ceea ce îi frâna competitivitatea). Prin acest proiect legislativ, Parlamentul extinde o parte din scutirile de birocrație de la IMM-uri și către aceste companii „medii mici” (până în 500 de angajați), pentru a le ajuta să crească mai ușor”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock