Reformă în cifre. Ce a reușit Trump și nu a reușit Bolojan

Când președintele SUA, Donald Trump, a depus jurământul pentru a doua oară, în ianuarie, peste 3 milioane de persoane lucrau pentru guvernul federal. În cele 10 luni care au urmat, acest total a scăzut semnificativ. Cel mai recent raport privind ocuparea forței de muncă, publicat de Departamentul Muncii din SUA, arată că în noiembrie numărul angajaților federali era de aproximativ 2,74 milioane de persoane. În ultimele 12 luni, numărul total al angajaților federali a scăzut cu aproximativ 271.000. În România, tabloul este invers. Ilie Bolojan anunța reforma administrației publice încă din vară, la doar câteva săptâmâni după ce a preluat funcția de premier. Până în prezent, reforma lui Bolojan a rămas la nivel de intenție și a fost amânată pentru 2026.

Donald Trump s-a lăudat astăzi, pe platforma sa Truth Social, că a concediat 271.000 de lucrători federali, precizând că, în prezent, forța de muncă federală a fost redusă la nivelul din 2014. Acest lucru înseamnă că administrația Trump este foarte aproape de obiectivul anunțat de a reduce forța de muncă civilă federală cu 300.000 de posturi în acest an.

INEDITO femeie din SUA și-a cumpărat un porc după divorț. Cum se descurcă alături de noul animal de companie

14:30

EDITORIALȘtefan Popescu. Consiliul European informal de la Dublin: Ucraina şi Marea Neagră se negociază fără România

14:07

Această reducere are o importanță majoră pentru Statele Unite. Când guvernul federal a depășit pragul de 3 milioane de angajați, la mijlocul anului 2024, a fost pentru prima dată din 1994 când contribuabilii au susținut un număr atât de mare de funcționari federali.

Deși administrația Trump a luat mai multe măsuri fără precedent pentru a crește dimensiunea și domeniul de aplicare al guvernului federal, conform acestei singure măsurători, tendința se îndreaptă, fără îndoială, într-o direcție mult mai promițătoare. Mai mult, Trump și echipa sa au reușit acest lucru, în pofida eforturilor sindicatelelor din sectorul public și ale birocrației înrădăcinate.

După șase luni de mandat, Bolojan doar anunță concedieri

În România, însă, reforma administrației publice se află în blocaj major. Cu toate că premierul Bolojan anunța „cu surle și trâmbițe” că vor exista concedieri la instituțiile statului, realitatea pare să-l contrazică: nicio reducere vizibilă în aparatul de stat… doar intenții.

De menționat că la doar două luni de la preluarea mandatului lui Bolojan, Ministerul Finanțelor a încetat să mai publice datele privind numărul salariaților bugetari .

Ultimele date publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor arată că numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în septembrie 2025, de 1.264.845, cu 3.956 mai puţine comparativ cu luna precedentă.

Peste 63% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 798.365 (minus 3.464 faţă de august 2025), iar dintre acestea 585.281 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 1.467 angajaţi, comparativ cu august 2025).

Anunțul concedierilor din administrație nu mai reprezintă o surpriză în mandatul Guvernului Bolojan, premierul vorbind de mai multe ori despre „subțierea” aparatului bugetar.

La începutul lunii decembrie, premierul a anunțat că reforma din adminstrația locală și centrală trebuie aplicată cât mai repede. Începând cu 2026, vor fi implementate mai multe concedieri în aparatul de stat, iar sănatatea și educația au fost incluse pe ceea ce premierul a numit „lista neagră” a instituțiilor vizate de reforma personalului.

Oficialul a adăugat că reducerea personalului din aparatul central și local ar urma să fie de aproximativ 10% în zona administrativă.

Ulterior, Bolojan a dezvăluit că în 2026 toate autoritățile vor fi obligate să facă audit de personal.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Anunț de ultimă oră privind concedierile din administrație: „Dacă sunt în plus, trebuie să plece. Înseamnă bani mai mulți pentru pasaje”

Bolojan pregătește tăieri uriașe în administrația centrală și în cea locală, ca parte din Pachetul 3 de reforme