Ministrul Justiției adoptă un buget de „austeritate inteligentă”. Radu Marinescu explică, la Gândul Exclusiv, cum funcționează Comitetul lui Bolojan pentru reforma Legilor Justiției

Justiția continuă să fie subiect de dezbatere incendiară, în condițiile în care materialul Recorder a ascuțit cuțitele între magistrați, unii dintre ei situându-se de partea criticilor, alții de partea apărării imaginii sistemului, pe care o consideră degradată cu intenție de către unii procurori sau judecători care ar face un joc politic murdar. Cele mai importante teme de discuție legate de ultimele evenimente din sistemul judiciar au fost dezbătute, la Gândul Exclusiv, într-un interviu realizat cu ministrul Justiției, Radu Marinescu, în 9 februarie 2026, zi în care a fost definitivată lista procurorilor care s-au înscris la funcțiile de conducere din marile parchete – PICCJ, DNA, DIICOT.

Vezi galeria foto
9 poze

Așadar, prima întrebare a fost legată de această listă de candidați. Cât de surprins de anumite nume sau alegeri de funcții făcute de șefii actuali ai PICCJ și DA a fost ministrul?

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Europenii nu o să facă parte din negocierile de pace. Ei doar trebuie să dea bani Ucrainei”

07:30

ENERGIE Trump obligă armata SUA să cumpere energie pe cărbune pentru securitatea națională

07:19

“Nu am avut discuții nici cu domnul Voineag, nici cu domnul Florența despre opțiunile dumnealor!”

“Nu știu dacă putem discuta în termen de surpriză sau absență a surprizei. S-a încheiat o primă parte a procedurii pentru selecția conducătorilor marilor parchete care a fost reprezentată de depunerea candidaturilor celor care sunt interesați să intre într-o competiție pentru a ocupa aceste aceste poziții (…)

Sunt mulți candidați care au așteptat și până în ultima zi și au depus, ca domnul Voineag, aceste candidaturi. (…) Este o opțiune personală pentru fiecare procuror, unde anume dorește să candideze, unde se vede util, unde consideră că poate să facă anumite lucruri. (…)

Ministrul Justiției, Radu Marinescu

Nu am avut discuții nici cu domnul Voineag, nici cu domnul Florența despre opțiunile dumnealor. Nu am avut discuții nici cu vreun alt procuror sau candidat. Eu am transmis un mesaj general către toți cei care doresc să intre în competiție, să o facă, atâta timp cât au soluții, cât au sugestii de de construcție pentru eficientizare a justiției, au program managerial. M-ați întrebat dacă am avut vreo discuție cu domnul președinte Nicușor Dan…

Am răspuns de fiecare dată că avem o comunicare instituțională cu președinte. Nu am discutat cu domnul Președinte pe lista respectivă, dar, vă repet, avem o comunicare instituțională, avem o colaborare instituțională firească. Eu am spus de la debutul mandatului meu că cred în abordare constructivă, cred în loialitate instituțională”, a declarat ministrul Marinescu la Gândul Exclusiv.

Cele două comisii prin care vor trece candidații la șefia PICCJ, DIICOT și DNA. „Decizia finală este a domnului Președinte!”

La nivelul Ministerului Justiției, pentru selecția candidaților la conducerile marilor parchete s-au format două comisii. Radu Marinescu a explicat care e rolul lor.

“E o comisie care va face o evaluare pe dosare, va vedea dacă există toate exigențele legale pentru dosarul respectiv și, apoi, comisia care va face evaluarea persoanelor, care va realiza un interviu care va adresa întrebări care va face o evaluare a programului managerial.

Comisia este alcătuită din mai multe persoane. Nu sunt numai din Ministerul Justiției, sunt și de la Consiliul Superior al Magistraturii. Există și un specialist în management, există și un specialist în psihologie (…) Componența comisiei va fi adusă la cunoștință publică. Așteptăm comunicările de la cei care trebuie să ne transmită propunerile lor, Consiliul Superior al Magistraturii.

Deocamdată suntem în etapa în care se va face evaluarea asupra dosarelor depuse de candidați. Aș vrea să vă asigur că va fi o procedură foarte transparentă. Noi intenționăm să fie o procedură foarte corectă, o procedură obiectivă, competitivă, ca să putem să selectăm și apoi să propunem către CSM – că trece pe la CSM, e un aviz consultativ, apoi către domnul președinte al României, cei mai potriviți oameni să conducă marile parchete. Decizia finală este a domnului Președinte!

La MJ nu e austeritate. “Bugetul ar trebui să fie mai mare decât anul trecut!”

În această perioadă declarată de prim-ministrul Iie Bolojan drept una de austeritate, în care au fost luate măsuri de creștere a taxelor și impozitelor, dar și de reducere de personal și cheltuieli necesare pentru conturarea bugetelor fiecărei instituții, ministrul Justiției nu pare a fi, totuși, îngrijorat.

“Intenția noastră este să nu se taie. În propunerile noastre și în discuțiile avute până în momentul de de față am susținut necesitatea unei finanțări care nu este exagerată față de anul anterior. Sigur că anumite componente suportă niște solicitări suplimentare, dar ele sunt foarte bine.

Există anumite componente care pot să fie în creștere, de exemplu. De exemplu, în zonă de infrastructură, unde lucrăm la realizarea unor sedii de instanțe și unde se desfășoară anumite lucrări, devin mai ample anul acesta, deci bugetul ar trebui să fie mai mare decât anul trecut.

Noi am încercat să facem un buget, haideți să îl numesc de austeritate inteligentă, să spun așa, adică să reducem cât putem cheltuielile, dar în același timp să construim, să mergem mai departe cu proiectele, să nu blocăm proiectele. De aceea am fost foarte atenți să nu depășim cheltuielile pe anumite coordonate…”

De ce nu se taie cheltuielile pentru achiziționarea de prezervative la penitenciare

Întrebat dacă nu ar fi normal ca Administrația Națională a Penitenciarelor să nu mai dea bani pe achiziția de prezervative pentru vizitele intime din pușcării, ministrul Justiției a detaliat acest subiect:

“Ministerul de Justiție este un ordonator principal de credite. Sigur că noi discutăm strategiile de ansamblu cu unitățile care sunt subordonate sau care sunt în coordonarea noastră, dar nu la nivel de detaliu și este în responsabilitatea fiecărei entități să stabilească cheltuielile (…)

Acuma, nu știu în mod concret legat de această cheltuială pentru protecție… Bănuiesc că se referă la vizitele intime într-un program național care are în vedere protejarea societății împotriva inclusiv a răspândirii unor …protecție sanitară, utilizare a unor mijloace de de protecție… se înscriu într-o abordare națională”.

Brățările electronice pentru unii deținuți, pe agenda de lucru a ministrului

După evadarea turcului criminal Abdullah Ataș în timpul unei învoiri acordate de Penitenciarul Rahova și, apoi, a unui condamnat de la Penitenciarul Giurgiu după ce instanța dispusese întreruperea executării pedepsei pentru trei luni, s-a pus problema ca deținuții care lucrează în regim deschis sau cei care primesc învoiri să poarte brățară electronică pentru monitorizare.

Cât timp va trece, însă, până ce vom vedea pusă în practică această măsură?

“Aici sunt două componente diferite. Este o componentă care ține de responsabilitate internă și aici noi facem verificări ca să vedem dacă această persoană a primit niște permisii în mod legal, în mod temeinic, pe baza unei evaluări și dacă cumva exista vreo încălcare acolo cu siguranță vom lua măsuri.

Pe de altă parte, aceste permisii sau, iată, întreruperi de executare a pedepsei care sunt dispuse de instanța de judecată. Ele fac parte dintr-o anumită logică a lucrurilor și o anumită logică a reintegrării sociale. (…)

Este măsura pe care trebuie să o adoptăm, să achiziționăm aceste brățări electronice. Am pus această chestiune pe agenda bugetării pentru anul în curs. (…) Până când nu există o lege bugetară- și nu există ceva definitiv, discuții încă se mai pot purta. (…)

“Austeritatea nu trebuie să omoare viitorul! Trebuie să protejăm angajații!”

Ce priorități sunt puse pe agenda MJ pentru care ar trebui să existe neapărat bugetarea aferentă? Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a pus în capul listei de necesități digitalizarea. Mai sunt, însă, și altele.

“Austeritatea nu trebuie să omoare viitorul. Sunt proiecte care trebuie să își continue existența sau proiecte care se nasc și care trebuie să fie susținute. Deci, prioritățile: digitalizarea e foarte importantă. Infrastructura este foarte importantă. La ANP avem un deficit, de exemplu, de câteva mii de persoane ori aici sigur că trebuie să protejăm angajații, trebuie să protejăm personalul pentru a putea să funcționăm”.

Cartierul de Justiție, un proiect încă nerealizat!

Încă din luna iunie a anului trecut, Curtea de Apel București a solicitat Ministerului Justiției relocarea judecătoriilor sectorului 1 și 5, dar până acum această problemă nu a fost rezolvată. Ministrul Radu Marinescu se bazează pe proiectul “Cartierul de Justiție” care ar rezolva toate problemele de acest gen.

“Bun, după cum știți, există un un proiect care se numește Cartierul de de Justiție, care pentru București ar însemna soluția cea mai bună. Proiectul există. Sigur că trebuie să luăm până la urmă o decizie, nu la Ministerul Justiției, că noi practic îl girăm, dar el trebuie să fie finanțat, e un mecanism prin Banca Mondială și trebuie luată o decizie dacă decidem să facem acest proiect.

El, în perspectivă, va rezolva problema sediilor de instanțe…pentru București reprezintă o componentă foarte importantă. Deci, mai e cale lungă! Trebuie să ne uităm în buzunar până la urmă, aveți dreptate. Să vedem dacă putem sau nu să închiriem spații…”

Propunerile comitetului inițiat de Bolojan pentru reformarea legilor Justiției trebuie să fie luate în unanimitate

După valul de reacții creat de documentarul Recorder și de protestele de stradă, la nivelul Guvernului s-a constituit Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, un organism consultativ care va centraliza analize, opinii și propuneri de măsuri. Și mai departe ce se va întîmpla? Pînă acum s-a ajuns la vreo concluzie, e necesară vreo modificare în legile justiției?

“Prin decizia domnului prim-ministru, care a înființat acest comitet, s-a stabilit că orice comunicare publică cu privire la activitatea comitetului se va face de către prim-ministru și de către conducerea comitetului. (…) Mă supun deciziei respective. Totuși, sigur că putem să discutăm. Pot să vă spun că s-au discutat aspecte care derivă din cele semnalate public prin investigația Recorder, adică chestiuni care sunt legate de modul cum se determină în momentul de față conducerea instanțelor de de judecată, delegările, aceste permutări de personal, delegări, detașări, cum se face selecția judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, cum se ocupă funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție (…)”

În ce privește lipsa de la dezbaterile din cadrul comitetului pentru reformarea legilor Justiției a reprezentanților PICCJ, DNA, DIICOT și ICCJ, ministrul Justiției a spus că membrii ai acestui comitet sunt Cancelaria premierului și Ministerul Justiției, iar restul sunt invitați.

“A fost invitat CSM-ul, nu știu dacă a fost invitat sau nu efectiv fiecare parchet. CSM-ul se ocupă. (…) Și din altă perspectivă, cu siguranță, dacă cineva dorește să participe la acest comitet, poate să trimită o solicitare de a participa, cred. (…) Acest comitet are un caracter consultativ. Nu are o atribuție decizională.

Dacă va exista unanimitate a opiniilor în cadrul comitetului, va face niște propuneri către domnul prim-ministru. Asta este funcția comitetului. Dacă nu va exista unanimitate, vor fi divergențe de opinii, cum se mai întâmplă în drept, atunci sigur vor fi prezentate aceste concluzii către domnul prim-ministru și dânsul mai departe va acționa în conformitate”.

“Într-o societate liberă există o mass-media liberă, care poate face investigații!”

După tot scandalul Recorder privind Justiția capturată și ținând cont de toate problemele legate de arealul sistemului judiciar, imaginea magistraturii pare să fi suferit deteriorări grave. Ministrul Radu Marinescu consideră că așa e firesc să se întâmple în orice societate democratică.

“Într-o societate liberă și în care libertatea de exprimare e respectată, există puncte de vedere divergente. Într-o societate liberă există o mass-media liberă care poate face investigații, poate face cercetări, poate ridica probleme. (…)

Eu consider că România este o țară liberă și pe baza evaluărilor pe care noi le-am făcut cu privire la independența justiției cu privire la respectarea unor drepturi fundamentale, raportat și la punctul de vedere exprimat de organisme internaționale europene, eu consider că suntem o țară liberă”.

Vorbind despre libertatea de exprimare, ministrul Marinescu a răspuns întrebării legate de posibila punere sub acuzare pentru citate din istorie ca fiind propaganda legionară.

“Legea stabilește anumite evaluări, anumite rigori, poți să ai și o cauză penală …a formula o acuzare împotriva unei persoane nu este sinonim cu a fi și vinovat. Dacă există o acuzație, de exemplu, dacă vorbim de materia asta penală, merge în fața judecătorului și printr-o hotărâre definitivă se va stabili dacă acuzația este adevărată sau nu”.

Urmăriți interviul integral:

• Ministrul Justiției REACȚIONEAZĂ referitor la reforma din penitenciare, după dezvăluirile Gândul: „Programul prevede eficientizarea activității”
• Teza de doctorat a ministrului Radu Marinescu va fi analizată de Comisia de Etică a Universității din Craiova, instituția unde a obținut titlul