Vladimir Putin nu intenționează să participe la primul summit al „Consiliului pentru Pace” al lui Donald Trump, care este programat să aibă loc pe 19 februarie în SUA. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că problema „este în lucru la Ministerul rus de Externe”. Mai mult, nici Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, nu va participa la această reuniune.
Niciun oficial din partea Rusiei, cu atât mai mult Vladimir Putin, nu va participa la prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” din Statele Unite. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat miercuri că subiectul participării în acest consiliu este „în curs de studiere la Ministerul de Externe”. „Nimeni de la Kremlin nu plănuiește nimic” în legătură cu acest eveniment.
Anterior, Vladimir Putin a propus ca taxa de 1 miliard de dolari solicitată pentru aderarea la acest organism să fie plătită folosind activele rusești înghețate în Statele Unite. Mai târziu, Kremlinul s-a plâns că nu a primit niciun răspuns la această ofertă. Miercuri, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că noul „Consiliu al Păcii” propus de președintele american Donald Trump nu va putea înlocui Națiunile Unite.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2F2026-01-22t113052z_973729163_rc2a6jajcf36_rtrmadp_3_davos-meeting-trump-1769164527.webp)
Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a declinat, de asemenea, invitația de a participa personal la summitul din 19 februarie și a invocat motive logistice și de program. Purtătoarea sa de cuvânt, Natalia Eismont, a afirmat că invitația a sosit prea târziu, când programul președintelui era deja stabilit. În schimb, Belarusul va fi reprezentat la reuniune de către ministrul său de Externe, care susține obiectivele consiliului de a rezolva conflictele prin mijloace pașnice.
Pe 22 ianuarie, reprezentanții a 19 țări au semnat carta Consiliului pentru Pace în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, ca parte a eforturilor de a ajunge la o soluționare a conflictului din Fâșia Gaza. Washingtonul a anunțat ulterior că și alte state s-au alăturat organismului. Deși creat inițial ca un organism pentru a gestiona situația din Fâșia Gaza după încetarea focului, rolul consiliului a fost extins ulterior pentru a include eforturi de rezolvare a conflictelor și din alte regiuni, inclusiv Ucraina.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2Fbop-big-1-01222026.jpg)
Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au refuzat sau și-au exprimat rezervele față de invitația președintelui Donald Trump de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. Până la acest moment, singurele țări europene care au acceptat să participe sunt Ungaria și Bulgaria.
Majoritatea statelor europene fie s-au declarat sceptice în privința aderării, fie au refuzat categoric să participe la acest nou organism internațional creat de administrația Donald Trump. Uniunea Europeană, prin vocea președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a exprimat îndoieli serioase privind legitimitatea acestui organism, despre care se consideră că subminează ordinea internațională bazată pe regulile ONU. În timp ce Ungaria și Bulgaria au aderat rapid, fiind și singurele care au participat la ceremonia de semnare de la Davos, restul blocului comunitar a rămas sceptic.
Recomandările autorului: