România Curată propune ca politicienilor să li se interzică să dețină televiziuni, direct sau prin interpuși

Alianța România Curată propune o modificare legislativă în sensul în care oamenii politici să nu mai poată deține organisme media autorizate de CNA, direct sau prin interpuși. Propunerea, formulată de Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, vine ca urmare a criticilor din raportul de țară în sensul în care instituții ale statului și justiția au fost supuse atacurilor trusturilor de presă controlate de politicieni. Potrivit propunerii, politicienii ar putea deține publicații de marketing electoral identificate ca atare.

„O lege în acest sens ar putea fi rapid elaborată și adoptată nu numai ca să impresionăm Comisia Europeană, ci și pe noi înșine. Presa independentă poate cel mult critica justiția – și o face, pe bună dreptate, însă perpetuarea confuziei dintre propagandă si presă nu servește cauzei presei libere”, susține Mungiu Pippidi.

LIFESTYLE De ce este bine să mâncăm cina înainte de ora 7 pe timp de iarnă. Sfaturile venite din partea unui medic nutriționist

17:01

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Anamaria Gavrilă, regina gafelor și susținătoare a lui Georgescu, revine în forță: „Ieri am sărbătorit un an de la anularea alegerilor”

16:42

Raportul Comisiei Euroepană are un paragraf dur la adresa unor instituții media care au dus campanii agresive împotriva judecătorilor, membrilor CSM, CCR și a reprezentanților ANI. Raportul arată că la Bruxelles au fost primite pl\ngeri din partea acestor instituții prin care denunțau presiunile politice exercitate prin intermediul presei. „Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activității de supraveghere desfășurată de Consiliul Național al Audiovizualului. Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente”, se arată în raport.