Se ascute „lupta” între partide în an electoral: PNL vrea 1 miliard de lei pentru noi spitale, cei de la PPU să mărească pensiile

Liberalii cer ca Ministerul Sănătății și Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice să aloce sumele necesare construirii de noi spitale conform unui plan de investiții aprobat la nivel național.

Astfel, ”pentru investițiile prevăzute la articolele 193 și 198 Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice vor aloca un buget anual de 1 miliard de lei, astfel, încât în fiecare an să se poată demara construcția unui nou spital, în baza unei liste care va fi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului dezvoltării regionale și administrației publice”, se arată într-o propunere legislativă privind completarea articolului 198 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, semnată de peste 20 de liberali.

Parlamentarii PNL susțin că dacă s-ar aloca anual 1 miliard de lei pentru acest obiectiv, în decurs de 9 ani ar putea fi construite 12 spitale la cheie, ultramoderne, fiecare având 800 de paturi, la standardele actuale de exigență.

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

FLASH NEWS Ludovic Orban intervine în scandalul pozelor regizate cu Nicușor Dan și Coldea. Ce spune despre Elena Lasconi

23:02

”Astfel, până în 2025 ar putea exista câte un spital modern în toate centrele universitare medicale”, promit liberalii.

Inițiatorii propun începerea construirii în anul 2017, anul care va urma alegerilor electorale, a 4 spitale noi, urmând ca peste 3 ani, în 2020, când primele spitale vor fi gata, să se demareze construcția a încă 4 spitale „și așa mai departe”, potrivit expunerii de motive.

În textul menționat se mai arată că, în prezent, trei sferturi din spitalele din România sunt construite înainte de 1980, când România își construise un sistem de spitale pavilionare.

„Sistemul a fost bun la vremea respectivă, dar este ineficient în zilele noastre, pacientul fiind transportat îm 4-5 unități pavilionare”, sunt de părere inițiatorii.

De asemenea, „cheltuielile cu un spital nou sunt cu 40% mai mici decât cele cu unul existent – și amortizarea noilor spitale s-ar face într-un termen mult mai scurt”. ”Eficiența sa este crescută, atâta vreme cât s-a dezvoltat rețeaua de transport rapid a pacienților cu ambulanțe și pe calea aerului”, mai argumentează liberalii, potrivit cărora ”fiecare leu deturnat înseamnă multe vieți puse în pericol”.

Aceștia afirmă că ”în țările civilizate nimeni nu mai renovează un spital vechi de 40-50 de ani pentru că nu mai corespunde standardelor” și este mai iefin să construiești altul.

Un alt argument al inițiatorilor ar fi că infecțiile intraspitalicești apar cu o frecvență mai mare într-un spital vechi, „germenii stând cantonați în pereți, canalizare, tâmplărie și pe alte suprafețe, iar la un moment dat este imposibil să mai lupți împotriva lor pentru că dezvoltă o mare rezistență la antibiotice”.

Dacă liberalii sunt preocupați, în an electoral, de construcția de noi spitale, senatorii Ioan Ghișe și Mihai Alfred-Laurențiu-Antonio, membri ai Partidului Puterii Umaniste (PPUSL), vor mărească pensiile, prin instituirea unei taxe de solidaritate socială aplicabilă operatorilor economici, persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit.

”Programul de solidaritate socială constă în instituirea taxei de solidaritate socială aplicabilă operatorilor economici, persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit”, iar cunatumul taxei de solidaritate socială este de 1% din profitul anual al fiecărui operator economic, potrivit propunerii legislative privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Taxa de solidariate se plătește anual și se aplică operatorilor economici, plătitori de impozit pe profit, a căror cifră de afaceri anuală este mai mare de 4.440.000,00 de lei, potrivit proiectului de lege.

„Sumele acumulate din plata taxe de solidariate socială se constituie ca sursă a bugetului asigurărilor sociale de stat și vor fi utilizate pentru creșterea cuantumului tuturor pensiilor mai mici decât salariul minim pe economie”, mai arată sursa citată.

Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că ”polarizarea socială si economică a atins cote extreme în România”.

”În cazul pensionarilor limita de jos a sărăciei este de mult depășită, aproximativ jumătate de milion de pensionari primesc pensia minimă garantată de stat în cuantum de 400 del ei. Aceste persoane nu își pot asigura surse suplimentare de venit”, susțin senatorii Ioan Ghișe și Laurențiu Mihai, care reamintesc că potrivit INS coșul minim garantat de supraviețuire depășește 1850 de lei lunar.

Inițiatorii consideră că ”într-o perioadă în care chiar și agenții economici cu o pondere semnificativă pe piața internă din România solicită și primesc ajutor de la stat, reglementarea unei modalități de susținere a pensionarilor este absolut necesară”.