Senatorii juriști îi scapă pe aleși de problemele cu ANI. Detaliul legal care dă liber la posturi

Legea adoptată astăzi de senatorii juriști modifică articolul 25 din actul normativ privind Agenția Națională de Integritate, care în forma actuală prevedea că o persoană destituită după ce a fost găsită în incompatibilitate sau conflict de interese, dacă a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Senatorii juriști au eliminat această prevedere din lege, adăugând însă o serie de alineate în care explică ce funcții nu mai pot ocupa cei care au avut probleme cu ani, dând undă liberă astfel rotirii pe posturi. Astfel, dacă e vorba de un primar, viceprimar sau consilier, persoana respectivă nu mai poate ocupa această funcție., dar poate deține altele. La fel este și dacă se vorbește despre președinte al consiliului județean, vicepreședinte al consiliului județean sau consilier județea sau de cei care au ocupat funcția de deputat, senator sau parlamentar european.

EXCLUSIVNicușor Dan ar urma să prelungească contractul de lobby cu americanii, care va costa în total aproape 7 milioane de dolari. Cotroceniul ține la secret ce a primit România în schimbul banilor

06:00

EXCLUSIVVeste bună pentru corporatiștii care merg dimineața pe M2 – Magistrala Pipera-Arghezi. Patru trenuri s-au întors din revizie. „Vor fi folosite pentru preluarea călătorilor când sunt aglomerații mari”

05:00

„Inițiativa este o clarificare. S-a constatat că judecătorii nu prea înțeleg articolul. Adică ce înseamnă sintagma <>. Este o propunere mare stufoasă, dar pe înțelesul tuturor. Din punctul de vedere al teoriei juridice, dacă cineva este condamnat să nu mai profeseze acea profesie prin care a comis o infracțiune. Dacă este medic, nu mai poate fi medic și nu se extinde la profesor. Dacă face o infracțiune cu o mașină i se confiscă acea mașină, nu toate mașinile. Este o formulare mai clară a ceea ce înseamnă <>”, a spus unul dintre inițiatori, senatorul Marton Arpad.

„Dacă am instituit acest regim al incompatibilităților, haideți să-l lăsăm să-și producă și efectele. Eu nu susțin modificarea în forma aceasta și sunt de acord că, practic, lăsăm fără fond în mare măsură această lege pentru că un consilier local din nu știu ce comună va putea după aceea să devină parlamentar. Cred că scopul pe care l-am urmărit atunci când am instituit acest regim în România a fost acela de a încerca să-i facem și mai conștienți pe cei care ocupă diverse funcții că trebuie să adopte o anumită conduită”, a spus președintele Comisiei, senatorul PNL Cătălin Boboc.

Reprezentantul ANI, director general al direcției juridice Ioana Lazăr, a spus la ședința Comisiei că în situația în care se va adopta acest proiect, în această formă, Parlamentul își asumă că persoane care au averile confiscate vor putea să-și desfășoare în continuare funcții publice.

„Vorbim de aproximativ 3 milioane de euro confiscate prin decizii definitive și irevocabile de către persoane care au ocupat funcții publice. (…) Un alt efect ar fi că activitatea ANI practic va rămâne fără efecet și persoane aflate în funcții publice în stare de incompatibilitate , cu averi nejustificate definitiv și irevocabil sau persoane aflate în conflict de interese nu vor mai putea fi sancționate”, a declarat Lazăr.

Modificarea decisă de senatorii juriști intră însă în contradicție cu o decizie a Curții Constituționale în care se arată faptul că „a accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune practic la îndemâna categoriilor de persoane vizate de legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept”.

„Propunerea legislativă afectează grav capabilitatea Agenției Naționale de Integritate de a duce la îndeplinire angajamentele asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, angajamente care privesc lupta împotriva corupției instituționale și asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice. Atribuțiile Agenției Naționale de Integritate privesc inclusiv  competența  de a adopta decizii cu caracter OBLIGATORIU pe baza cărora să poată fi aplicate sancțiuni descurajatoare, fiind cuprinse în Planul de acțiune – Condiționalitatea 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1346/2007″, se arată într-un comunicat al ANI.