Senatorii juriști vor să-l scape pe Corlățean de Dosarul „Diaspora”

Titus Corlățean își păstrează imunitatea, întrucât colegii săi senatori din Comisia juridică au respins cererea procurorilor DNA pentru urmărirea sa penală în Dosarul „Diaspora”. Fostul ministru de Externe a fost audiat în ședința Comisiei pentru a-și prezenta argumentele, iar senatorii au decis ca el să nu poată fi cercetat penal. Solicitarea merge la votul final în plenul Senatului.

„Am prezentat în fața Comisiei toate argumentele și datele pentru care eu am susținut cu argumente faptul că suspiciunile rezonabile și acuzațiile DNA sunt total nefundamentate”, a declarat Corlățean, după încheierea ședinței, potrivit Mediafax. 

Titus Corlățean a fost audiat pentru prima dată în Dosarul „Diaspora” la DNA în octombrie 2015, timp de patru ore, el precizând atunci că a dat declarații în această speță și că nu va face alte comentarii atât timp cât este o anchetă în curs.

PORTRET Cine este omul cu care Bolojan și Cătălin Predoiu, fost ministru de Justiție și actual de Interne, au petrecut cu lăutari, după ce guvernul a dat ordonanțele tăierii. Mircea Roșca a fost condamnat penal

19:06

CONTROVERSĂ Apar noi detalii despre petrecerea la care a participat Bolojan. Câți bani ar fi trebuit să scoată invitații din buzunar: „E ziua lui șefu”

19:02

Pe 16 mai 2016, procurorii anticorupție au cerut încuviințarea începerii urmăririi penale față de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, în Dosarul Diaspora, pentru abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, pentru că ar fi organizat „discreționar” secțiile de votare din străinătate, „obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”, a transmis DNA printr-un comunicat de presă.

Prin aceste acțiuni, Corlățean a determinat limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul la vot în diaspora, au precizat procurorii, fapt care a dus la „creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de candidatul susținut de partidul din care făcea parte, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, au explicat procurorii.

Această solicitare ar fi trebuit discutată în conducerea Senatului, însă transmiterea hotărârii către Comisia juridică a fost amânată de două ori din lipsă de cvorum. Motivul invocat a fost acela că mulți aleși erau plecați în teritoriu pe perioada campaniei electorale.

Pe 30 mai Biroul permanent al Senatului a trimis spre analiză cererea în cazul fostului ministru de Externe, în dosarul privind votul din diaspora, iar asătzi urmează să fie întocmit raportul.