„SILENȚIOASA” vizită a lui Victor Ponta la Istanbul

Prezența, joi, a premierului român la ceremoniile din Turcia care marchează o sută de ani de la bătălia Dardanelelor a fost una discretă, ea neapărând în comunicarea guvernamentală. Informațiile oficiale nu există, în secțiunea „știri” de pe site-ul gov.ro apărând întrevederea premierului Victor Ponta cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat de Luxemburg – 22 aprilie, după care următoarea știre este datată 24 aprilie – comunicat de presă privind ședința comună a guvernelor României și Bulgariei și reuniunea trilaterală a prim-miniștrilor României, Bulgariei și Serbiei. Nicio referire la deplasarea de la Istanbul a premierului român de pe 23 aprilie și întâlnirea cu președintele turc.

Premierul nu notează nici pe Facebook sau Twitter vreun rând despre prezența sa la Istanbul și întâlnirea cu președintele Erdogan. 

Site-ul administrației prezidențiale turce alocă însă spații mari acestui eveniment în care se aniversează 100 de ani de la bătălia Dardanelelor. În imaginile din Turcia se poate observa cum premierul Victor Ponta se pregătește să dea mâna cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ce arată primele sondaje la Primăria Capitalei. Rezultatele sondajului de la urnele de vot

14:46

ALEGERI 2025 Alegeri parțiale în Bihor. Localnicii din comuna Remetea își aleg viitorul primar după ce fostul edil a ajuns după gratii

14:44

În timp ce oficialii turci au organizat un Summit al păcii la Istanbul, iar la Gallipoli se pregătea aniversarea celor o sută de ani de la bătălia Dardanelelor, comunitatea armeană critică faptul că aceste ceremonii au fost suprapuse peste un alt eveniment istoric, respectiv genocidul armean. Și în comunitatea internațională există o amplă dezbatere despre genocidul armean, mai multe state cerând Turciei să accepte evenimentele începute pe 24 aprilie 1915.

Summit-ul păcii, organizat la Istanbul pe 23 aprilie, la care a participat premierului Ponta, a fost un preambul la manifestările dedicate centenarului bătăliei de la Gallipoli, una din cele mai sângeroase confruntări din primul război mondial, câștigată de turci în fața armatelor britanice și neo-zeelandeze. Deși în fiecare an acest eveniment se sărbătorește pe 25 aprilie, anul acesta a fost devansat cu o zi, ceea ce a nemulțumit comunitatea armeană, care acuză oficialii turci că încearcă să suprapună acest eveniment unui alt eveniment istoric: genocidul armean – 24 aprilie 1915.

Vineri, simultan cu ceremoniile din Turcia, în Armenia se comemorează o sută de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman. La ele participă printre alții președintele rus Vladimir Putin și cel francez, Francois Hollande.

La summitul de la Istanbul au prezenți printre alții premierul neozeelendez John Key, prințul moștenitor al coroanei britanice, Charles, dar și președintele azer Ilham Aliyev și  președintele irakian Fuad Masum.

Potrivit dailysabah, președintele Erdogan va organiza vineri o cină festivă pentru invitați, dar premierul Ponta s-a întors în țară pentru ședința trilaterală de guvern de la Craiova.

Mesajul președintelui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a transmis vineri un mesaj cu prilejul comemorării a 100 de ani de la tragedia istorică a armenilor, fără a folosi sintagma „genocid armean”.

„La un secol de la evenimentele tragice din 1915, aduc un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei și grelei încercări de la începutul secolului trecut. Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea și care ne obligă astăzi la recunoaștere și reconciliere.

Comemorarea și conștientizarea dramei prin care a trecut poporul armean reprezintă astăzi demersuri obligatorii pentru ca lumea noastră să-și însușească lecția trecutului. Totodată, recunoașterea unei tragedii istorice de proporțiile celei petrecute acum 100 de ani înseamnă un semnal important și necesar pentru eradicarea urii, intoleranței, rasismului și xenofobiei. Respectul pentru victime ne obligă să ne îndreptăm cu toții gândul către cei dispăruți și să ne rugăm în tăcere pentru ei. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”, se arată în mesajul președintelui.

Turcia și genocidul armean

Președintele turc a avut în această lună o reacție virulentă împotriva Papei, cerându-i acestuia să nu mai vorbească despre genocidul armean, caracterizând declarațiile acestuia „un delir”.

CNN a relatat săptămâna aceasta că președintele Barack Obama evită să folosescă sintagma de genocid armean de teamă să nu deterioreze relațiile cu Turcia pe  fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

În schimb, președintele german Joachim Gauck a recunoscut, joi seara, pentru prima dată, genocidul armean, subliniind asupra „coresponsabilității” sale în această crimă atribuită aliatului său otoman în timpul Primului Război Mondial, potrivit AFP.

Armenia susține că aproximativ 1,5 milioane de persoane au fost ucise în timpul primului război mondial, însă numărul este contrazis de Turcia, care nu acceptă folosirea termenului „genocid”. Ankara este de acord  că au fost comise atrocități, dar susține că nu au existat încercări sistematice de a extermina poporul armean creștin. 

Președintele armean a afirmat că Turcia încearcă să distragă atenția lumii de la comemorările de la Erevan.