SUPERIMUNITATEA deputaților a fost RESPINSĂ. „Propunerea asta de regulament e ca la gimnastică, la impuse”

Deși proiectul de modificare a regulamentului, în care s-a renunțat la amendamentele care ofereau deputaților superimunitate în fața DNA, a fost adoptat pe articole, la final, noul regulament, în forma propusă, a fost respins de deputați.

După cum a anunțat președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al deputaților. La vot final, au fost exprimate 186 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și 108 abțineri.

După ce membrii puterii și cei ai opoziției s-au certat în plenul Camerei Deputaților, s-a hotărât retrimiterea raportului la comisia de regulament pentru câteva ore. După o ședință scurtă, membrii comisiei au renunțat la formularea „motive concrete și temeinice”, fiind înlocuită de sintagma „motivare în fapt și în drept”, conform deciziei Curții Constituționale.

AUTO Concedieri la o mare fabrică din Iași din industria auto. Lear taie din operațiuni

09:13

FOTO Cumpărături online și tablete în închisoare. Cum arată viața celor 700 de deținuți din Penitenciarul Oradea

09:12

„Propunerea asta de regulament e ca la gimnastică, la impuse. S-a spus la început că va fi rezultatul unui consens al grupurilor parlamentare, dar de fapt a venit PSD și a spus facem așa. Grupul PNL s-a retras de la dezbateri și nu și-a însușit la vot proiectul. Ați venit inițial cu prevederi care îngreunau ridicarea de imunitate, iar la presiunea noastră și a opiniei publice ați schimbat”, a declarat deputatul PNL Gheorghe Tinel.

Concret, în faza inițială, deputații voiau să facă scut în fața DNA, atunci când procurorii solicitau încuviințarea percheziției, reținerii sau arestării preventive, fiind introdus, la articolul 195, un amendament prin care obligau procurorii să trimită atât dovezi, cât și „motivele concrete și temeinice” în solicitarea lor.

O astfel de modificare a fost declarată neconstituțională încă din 2013, când Statutul deputaților și senatorilor  a fost contestat la CCR. Ca atare, pe fondul „presiunilor opiniei publice”, comisia de regulament a eliminat această prevedere.

Forma pe care voiau s-o adopte:

„Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul Justiției președintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituția României republicată. Cererea trebuie să conțină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală și motivele concrete și temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției„, art. 195, alin.1.

Forma modificată:

„Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul Justiției președintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituția României republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt și în drept „, art. 195, alin.1.

Forma pe care voiau s-o adopte:

„Președintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiției va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe și informații suplimentare de la Ministerul Justiției, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale și temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți„, art.195, alin.2.

Forma modificată:

„Președintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți„, art.195, alin.2.

Aceleași modificări au fost făcute și la articolul 157, cel referitor la cererile de începere a urmăririi penale în cazul actualilor sau foștilor membri ai Guvernului.

Forma pe care voiau s-o adopte:

„Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale și temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți„, art. 157.

Forma modificată:

„Raportul comisiei se adoptă prin votul secret al majorității membrilor prezenți„, art. 157.

CITEȘE AICI PROIECTUL DE REGULAMENT

Ce spune Curtea Constituțională

În ședința din 17 martie 2015, comisia de specialitate a decis să introducă aceste prevederi în noua formă a regulamentului. Deputații au uitat însă de decizia 319/2013 a Curții Constituționale, prin care aceasta contestă formularea „motivele concrete și temeinice”, explicând că astfel Parlamentul și-ar depăși atribuțiile și ar interfera cu puterea judecătorească.

„Altfel spus, interpretarea dispozițiilor legale menționate, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum și comisia parlamentară care are în competență analizarea situațiilor privind imunitatea examinează sub aspectul motivelor concrete, legale și temeinice cererea de reținere, arestare sau percheziție a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separației puterilor în stat, întrucât o asemenea atribuție este cu totul străină statutului juridic constituțional, rolului și funcțiilor celor două Camere ale Parlamentului și conduce la încălcarea rolului puterii judecătorești”, se arată în decizia 319/2013 a Curții Constituționale.

În aceeași decizie, Curtea recomanda ca formularea să fie înlocuită cu sintagma „în fapt și în drept”, fără ca parlamentarii să preia atribuțiile magistraților.

„Încuviințând sau respingând cererea – care fără îndoială trebuie să fie motivată în fapt și în drept – Camerele Parlamentului nu se transformă într-un organ de jurisdicție. Acestea nu „spun dreptul”, competență ce revine exclusiv instanței de judecată, ci apreciază dacă măsura solicitată are un temei serios pentru a justifica întreruperea exercițiului mandatului parlamentar. În acest scop, Parlamentul, prin Camerele sale, comisiile parlamentare, pot solicita furnizarea de informații și precizări, fără a împieta însă asupra cercetării penale în cauză”, se mai arată în decizia CCR.

După ce gândul a scris despre modificările controversate pe care deputații se pregăteau să le adopte, liderii PNL au anunțat că vor contesta regulamentul la CCR, dacă acesta va fi adoptat.

Mai mult, președintele comisiei de regulament, deputatul UNPR Gheorghe Emacu, a declarat, contactat de gândul, că va renunța la acest amendament, explicând că și Parchetul a criticat modificările propuse.

CITEȘTE AICI DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE