Tăriceanu vrea ca Parlamentul să își reafirme „supremația politică” față de Iohannis și CSM . Dragnea îl amână

„În esență, el vine să precizeze într-un fel poziția Senatului în arhitectura constituțională a statului, mai ales după deciziile CCR. Este de subliniat, pentru că am văzut că sunt instituții și persoane, și aici mă refer la Klaus Iohannis și CSM care par să nu cunoască suficient Constituția. Cred că e nevoie de o clarificare pentru opinia publică, care trebuie să înțeleagă că Parlamentul e unica autoritate legiuitoare din România și alte ingerințe în activitatea asta nu pot fi acceptate. În Biroul Permanent am prezentat proiectul, au fost colegi care au cerut un timp de analiză, cu care am fost cu toții de acord. S-a votat și cu proxima ocazie, ședința de Birou Permanent se va stabili punerea în dezbatere ca declarație a Parlamentului”, a declarat Tăriceanu, la scurt timp după ședința Birourilor Permanente Reunite.

În ceea ce privește refuzul președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, de a pune declarația pe ordinea de zi, Tăriceanu a replicat că el nu a insistat în privința adoptării.

REȚETE Rețetă bucovineană de hribi cu smântână și mămăliguță. Preparatul, vechi de secole, este o delicatesă pentru masa de Revelion

06:30

Cum a “reușit” Bolojan sa scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

06:30

„Cred că cererile unora dintre colegi pentru o dezbatere pot să fie normale, pentru că sunt mulți parlamentari noi care nu cunosc Constituția și câteva principii de drept constituțional și pentru ei e foarte bine. Le dăm timp să studieze acest lcuru”, a mai spus Tăriceanu.

În cadrul declarației, președintele Senatului reclamă „abuzul” președintelui Klaus Iohannis, acuzându-l că a recurs la „sesizarea fără temei a Curții doar în scopul blocării unui proces politic democratic”.

„Parlamentul apreciază că, în condiții normale, asemenea lămuriri nu ar fi fost necesare. Textul Constituției este în sine suficient de explicit. Ceea ce a făcut oportună și necesară decizia Curții este absența manifestă a bunei credințe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, ca și abuzul de drept al Președintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curții doar în scopul blocării unui proces politic democratic”, se arată în documentul propus de Tăriceanu, redat de Cristian Ghinea pe pagina sa de Facebook.

Președintele Senatului vrea ca, prin această declarație, Parlamentul să își reafirme „supremația politică față de toate celelalte instituții publice”, considerând că decizia CCR, din 8 februarie, cu privire la OUG 13/2017 „trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acțiunilor concertate de subminare” a Legislativului.

„Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiția de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente de către persoane care nu și-au câștigat prin vot dreptul de a decide și de către agenții ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuții fără caracter politic, de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale”, se mai precizează în declarație.

„Parlamentul României califică drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie Președintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanți ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii și activități ale Guvernului. Asemenea acțiuni uzurpă ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege și de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa”, se mai arată în document.

Membrii PNL și USR au cerut amânarea discutării acestei declarații.

Curtea Constituțională a respins, pe 9 februarie, ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la ordonanța de modificare a codurilor penale. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat această decizie „pornind de la adevărul de OUG 13 nu mai există” în ansamblul legislației, pentru că aceasta a fost abrogată.

„În primul rând că nici din intervenția procurorului, nici din examinarea pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fie deja aplicate, care să fi produs efecte juridice”, a argumentat Dorneanu, precizând și că judecătorii nu se pronunță pe marginea unei cauze „pe supoziții”. În momentul în care cineva va ataca OUG 14, ne vom pronunța pe toate efectele, corelațiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum, a mai spus președintele Curții Constituționale.

Totodată, CCR a decis că nu există un conflict juridic de natură constituțională „nici între autoritatea judecătorească și Guvern, nici între Parlament și Guvern” în privința OUG 13 de modificare a Codurilor penale și că Executivul a acționat legal în sfera lui de competență.