Traian Băsescu, despre importanța reciclării: Să dăm atenția și respectul cuvenit gunoiului! Unele țări l-au transformat în aur / Societățile de salubrizare vor trebui să bage mâna în buzunar – VIDEO

Traian Băsescu, candidat PMP la Primăria Capitalei, a susținut în cadrul unei conferințe de presă unul dintre punctele principale din programul său de candidat – reciclarea gunoiului menajer și construirea unei uzine care îl transformă în energie termică și electrică. 

Alături de fostul președinte Traian Băsescu, s-au aflat în cadrul conferinței de presă susținute luni, 14 septembrie, și Ioan Constantin, candidat PMP la Sectorul 1, Cătălin Militaru la Sectorul 2, Mihail Neamțu la Sectorul 3, Ștefănel Marin la Sectorul 4, senatorul Lucian Iliescu, la Sectorul 5, și Ștefan Florescu la Sectorul 6.

„După cum vedeți, nu ne-am permis luxul să punem anonimi la sectoare, din respect pentru electoratul din București. (…) Din păcate, România a rămas foarte în urmă, suntem foarte aproape de declanșarea unei proceduri infrigement.

CONTROVERSĂ „Teoria Haosului”, Clubul Valdai și lumea multipolară a lui Putin. „Lumea veche a dispărut, domnește haosul imposibil de gestionat, războiul este noua normalitate”

05:00

EXCLUSIV De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

05:00

Suntem la pământ în București (n.r. cu reciclarea). Colectarea gunoaielor este vitală pentru calitatea vieții. De prea multe ori, când bate vântul din Nord ne vine mirosul de la groapa de gunoi, când bate de la Chiajna, de la groapa de gunoi Chiajna, când bate dinspre Vidra, Bucureștiul pute. În mod categoric, gunoaiele sunt o prioritate pentru sănătate noastră. Nu cred în povestea gropilor ecologice. Marea poveste să le izoleze să nu ajungă în pânza freactică… dar microbii, mirosul, toate se răspândesc peste oraș.

Să dăm atenția și resectul cuvenit gunoiului. Unele țări l-au transformat în aur. Nu vorbim de mafia din Italia, dar de țări ca Suedia, care a reușit să valorifice 99,2% din gunoi. Aș vrea să înțelegem – șansa rezolvării problemei gunoiului este legată de un parteneriat între administrație, societăți de salubrizare și cetățean. Colectarea separată a gunoiului menajer este vitală, și nu numai de la cetățean, ci și de la instituții, întreprinderi, mari sau mici companii. Adică așa cum am eu la garsoniera pe care am închiriat-o la Bruxellles, am o pungă albastră în care pun plastic, una portocalie în care pun sticla, una verde în care pun resturi menajere,…

Societățile de salubrizare trebuie să furnizeze abonaților lor pungile pe culori în vederea colectării și ăsta e un aviz pentru societățile de salubrizare. Dacă voi ieși primar, vor trebui să bage mâna în buzunar, pentru că ei vor scoate bani din gunoi, nu cetățenii. Este extrem de important ca materialele periculoase – becuri, sprayuri, baterii, care trebuie separat colectate și predate la societatea de salubrizare.

Într-un astfel de mod, cu o populație profund educată, uitați unde a ajuns Suedia – reciclează gunoi menajer în proporție de 50,6%, sticlă, plastic, carton, hârtie și tot ceea ce poate fi recilat. Suedia are 23 de stații de procesare a gunoiului menajer, cu care asigură apa caldă și încălzirea la 960.000 de locuințe și asigură apă caldă, încălzire și electricitate la 260.000 de alte locuințe. Deci… recuperează 50,6%, transformă în energie electrică și energie termică 48,6%, și gunoi rămâne doar 0,8%. În condițiile în care un suedez produce 420 de gunoi pe an, spre deosebire de un bucureștean, care produce 360 de gunoi menajer pe an. Pentru a-și menține funcționarea celor 32 de stații, Suedia importă 800.000 de gunoi din Regatul Unit, Irlanda și Italia, mai puțin decât gunoiul produs de cei 1,2 mil de locuitori, 760.000 de gunoi pe an.

Asta este distanța pe care o avem de recuperat. Nu o vom putea face în 4 ani, dar dacă vrem aer curat în țară privim la exemplul suedez. Vreun exemplu italian sau britanic nu e soluție, fac mai mult decât noi, dar sunt departe de a fi ceea ce ar trebui.

Ce avem noi de făcut la București?

În primul rând, participarea cetățeanului la o colectare selectivă a gunoaielor. Nu numai pungi pe culori furnizate de operatorii de salubrizare, dar și eurocontaintere puse pe stradă, oriunde se colectează, astfel încât cetățeanul să poată avea toate condițiile să facă această depozitare selectivă a resturilor menajere, a deșeurilor.

Nu este sufiecient. Până când vom avea în funcțiune o uzină de transformare a gunoiului în energie termică și electrică și recuperarea metalelor care rezultă dintr-o procesare, va trebui să mergem 3-4 ani pe procedurile de valorificare a materialelor recirculabile pentru care avem condiții în țară și nu o facem. La Buzău există o uzină, dar pentru că nu se colectează suficient, uneori fabrica importă gunoi – plastic și sticlă.

Va trebui să învățăm să colectăm separat materialele refolosibile  de materialele care nu sunt, cum sunt resturi menajere care se transformă în compost din care vom obține gaz cu care or să meargă autobuzele doamnei Firea, alea cu motoare Disel.

Programul este care trebui îndeplinit pentru sănătate noastră. O să vă dau și o veste bună. Uzina pe care eu o proiectez, pentru că sunt multe tipuri, este una care funcționează în Polonia și care funcționează cu gunoi neselectat, pentru că are nevoie de plasticul din gunoiul menajer pentru a-i da putere calorică pentru a produce energie termică și electrică. Dacă pe de-o parte declanșăm programul de recuperare a materialelor refolosibile, pe de altă parte, avem obligația ca în timp să golim gropile de gunoi pe care le-am umplut în jurul Bucureștiului, și această uzină va funcționa cu acest gunoi.

În ceea ce privește investiția, ea va începe în maximum 6 luni de la începrea mandatului, este o investiție pe care Uniunea Europeană o finanțează imediat. Nu este nevoie de o filosofie în documentație, ci un mic studiu tehnic care să argumenteze amplasarea, și nu necesitatea, va fi suficient pentru ca proiectul să fie finanțat de UE. (…) E un program UE care se bazează pe economia circulară.

Indiferent cine va fi primar, vor trebui să selecteze gunoiul dacă vor ca în timp orașul ăsta să nu mai miroasă urât, să îți placă să stai într-un parc, la aer curat, altfel ne vom îngropa în propriile noastre gunoiae.

Nu este o chestiune de bunăvoință, începând cu 1 ianuarie 2021, pentru necolectarea selectivă, se aplică amenzi, nu stabilite de mine, sau de consiliul general, ci prin Legea 181 pe 2020, promulgată de președinte în august, care la articolul 13 stabilește amenzi foarte consistente atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice pentru necolectare selectivă a gunoaielor. Această lege vizează și utilizarea gunoiului menajer ca și compost, dar intrăm într-o zonă foarte complicată, vizează 3 categorii de compoat, primul ,de categoria A pentru agricultură, categoria B pentru spații verzi, categoria C care trebuie dus la groapa de gunoi. Dar nu sunt adeptul acestei soluții, ci vreau să facem energie electrică și biogaz și agent termic”, a declarat Traian Băsescu în cadrul unei cofnerințe de presă susținute luni, 14 septembrie.