Von der Leyen se laudă cu modernizarea navigației pe Dunăre. Nimic despre starea Deltei și scandalul Bâstroe / Ursula prezintă STAREA UNIUNII

Ursula von der Leyen se laudă cu un proiect referitor la modernizarea instrumentelor de navigație pe Canalul Sulina, dar trece cu vederea Canalul Bâstroe. Șefa Comisiei Europene include printre realizările precedentului mandat proiectul PRIMUS (derulat în 2023), care „a sporit siguranța navigației pe Dunăre”.

Von der Leyen prezintă, miercuri dimineață, Starea Uniunii, „De la promisiune, la progres”. În documentul cu promisiunile Executivului condus de von der Leyen este amintită și România de câteva ori.

Promisiunea lui von der Leyen, finanțată din bani europeni și românești, și implementată pe teritoriul țării noastre, proiectul PRIMUS, a avut drept scop „creșterea capacității tehnice a infrastructurii Canalului Sulina  pentru intensificarea traficului de nave dinspre Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail”. Asta pentru că declanșarea invaziei ruse a dus la „blocarea exporturilor de mărfuri prin porturile maritime ucrainene”.

REȚETEPreparatul din cămara bunicii, viral pe internet: Se vinde la găleată, iar comenzile vin și de peste hotare / Costă 50 de lei kilogramul

16:10

FLASH NEWSCe se întâmplă în Oradea, orașul mult lăudat, atunci când plouă abundent: „Volumul foarte mare de apă depășește capacitatea de preluare a sistemului de canalizare”

16:05

„Proiectul PRIMUS din România a sporit siguranța navigației pe Dunăre, deservind porturi din România, Ucraina și Republica Moldova. În special, PRIMUS crește capacitatea Canalului Sulina de la 8 nave la cel puțin 20 de nave pe zi prin modernizarea instrumentelor de navigație anterioare și punerea la dispoziția piloților a tuturor informațiilor relevante în timp real.

Astfel, permite României să beneficieze pe deplin de potențialul acestei căi navigabile și oferă Ucrainei și Republicii Moldova  o conexiune vitală cu UE în mijlocul războiului în curs”, scrie von der Leyen în documentul privind Starea Uniunii.

PRIMUS, cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (85% finanțare UE şi 15% finanțare de la bugetul de stat), a început în februarie 2023 și s-a încheiat după 11 luni, în luna decembrie a aceluiași an.

Valoarea totală a contractului de finanțare a fost de 86.873.028,95 lei cu TVA. Conform prevederilor Contractului nr. 235/25.05.2023, finanțarea nerambursabilă a fost în
sumă maximă de 62.150.045,00 lei.

Concret, prin proiectul PRIMUS s-au achiziționat 2 nave de semnalizare, caracterizate prin viteză bună de deplasare, o pilotină maritimă pentru transportul piloților în timpul execuției serviciului de pilotaj, s-a instalat un sistem de semnalizare șenal, compus din geamanduri și lămpi dotate cu AIS și panou solar, cu caracteristici care permit identificarea cu ușurință a semnelor plutitoare sau costiere.

Starea Deltei și scandalul Bâstroe

Tot în februarie 2023, momentul în care a fost demarat proiectul PRIMUS, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnalat posibilitatea ca Ucraina să efectueze lucrări de dragare la Canalul Bâstroe, subliniind potențialele riscuri asupra mediului și Deltei Dunării.

Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe. Ucraina a răspuns că nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre.

Pe 22 februarie, Ucraina a recunoscut adâncirea canalului de la 3,9 m la 6,5 m, justificând că este vorba doar de lucrări de întreținere. Kievul a spus că notificase România încă din august 2022, fără a primi observații.

Greenpeace a cerut o analiză urgentă a biodiversității, avertizând asupra posibilelor efecte asupra ecosistemului delicat al Deltei Dunării.

În luna mai, măsurătorile Ministerului Transporturilor, începute în aprilie, au confirmat că adâncimea Canalului Bâstroe a ajuns la 7 metri, după dragajele făcute de Ucraina

Tot în februarie 2023, Comisia Europeană a confirmat că este informată despre dezbaterile apărute în presa românească privind lucrările pe canal și a solicitat clarificări de la partea ucraineană, care a oferit același răspuns: „dragaj operațional”.

Ursula von der Leyen nu a făcut nicio declarație publică pe acest subiect. Comunicările oficiale provin de la purtătorii de cuvânt ai Comisiei, fără implicare personală a șefei Comisiei în acest context. Executivul a transmis că aceste lucrări nu sunt parte din rețeaua europeană de transport TEN-T, iar Comisia nu este implicată în mod direct în activitățile respective

Într-un interviu pentru Gândul, Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 – a vorbit despre impactul lucrărilor de pe Chilia și Bâstroe, în contextul nivelului foarte scăzut al Dunării.

„În ceea ce privește Delta Dunării, din cauza nivelului mic al Dunării, lucrările care au fost făcute până în 2023, pe Brațul Chilia și pe Bâstroe, de partea ucraineană, au dus la situația în care o mare parte din apă provenită din fluviul Dunărea, înainte de a se împărți pe brațe, se duce pe Brațul Chilia.

În 2023 se anticipa, se estima că la astfel de condiții istorice partea de nord a Deltei Dunării va rămâne fără apă. De fapt, de asta a izbucnit și tot scandalul cu Bâstroe, în 2004.

Acum am ajuns la acele condiții istorice despre care se vorbea și vedem că Delta Dunării nu are apă”, a declarat acesta.

În ultima perioadă, din cauza secetei prelungite, nivelul Dunării a scăzut alarmant, ajungând la 2.150 m³/s, respectiv jumătate din media multianuală. Delta Dunării este amenințată de cea mai mare criză ecologică din ultimii 20 de ani.

În 23 iulie 2025, un incident tragic a reluat atenția asupra canalului,  o navă-dragor ucraineană a explodat, cauzând trei morți și mai mulți răniți. Circulația navală a fost redirecționată pe Canalul Sulina.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI: