RĂZBOI în Ucraina, ziua 818. Lituania cere lovituri în interiorul Rusiei/Moldova și UE semnează pactul de securitate

Războiul din Ucraina a ajuns marți, 21 mai, în a 818-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Ucraina ar trebui să poată folosi armele livrate de ţările occidentale pentru a lovi ținte din Rusia, a declarat ministrul de Externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat canalului francez LCI.

„Ei trebuie să poată lovi teritoriul Rusiei”

„Încă de la început am făcut greşeala de a pune limite ucrainenilor pentru că acest lucru ar putea fi văzut ca o escaladare”, a declarat el, exprimându-şi regretul că „starea de spirit a occidentalilor era dominată de frica de Rusia”.

Potrivit şefului diplomaţiei lituaniene, „ucrainenilor trebuie să li se permită să folosească echipamentele care le sunt puse la dispoziţie pentru a-şi atinge obiectivele strategice. Ei trebuie să poată lovi teritoriul Rusiei, liniile de aprovizionare, unităţile militare care se pregătesc să atace Ucraina”.

SPORT Fanii lui FC Argeș, protest la sediul FRF. „Sistem mafiot!”

10:31

IT&C Digi RCS-RDS România a făcut anunțul. Abonamentul costă 40,67 lei/lună

10:23

Lituania se numără printre ţările care l-au sprijinit pe preşedintele francez Emmanuel Macron atunci când acesta a refuzat să excludă trimiterea de soldaţi occidentali în Ucraina.

„Există o singură parte care îşi impune reguli. Trebuie să renunţăm la toate aceste limite pe care ni le-am stabilit”, a insistat Gabrielius Landsbergis.

În context, el a propus trimiterea în Ucraina a instructorilor prezenţi înainte de invazia rusă, pentru a grăbi pregătirea forţelor Kievului. „Am putea trimite instructorii înapoi în Ucraina, care erau deja acolo. Lituania este pregătită să se alăture unei coaliţii conduse, de exemplu, de Franţa, care ar urma să antreneze soldaţi în Ucraina”, a mai spus el.

Atac la adresa Chinei

De asemenea, ministrul lituanian de Externe a sugerat ca francezii „să poată ocupa, cu adevărat, o poziţie de conducere, desfăşurând elemente de apărare antiaeriană în statele baltice şi apoi convingând alţi aliaţi să gestioneze rotaţiile de trupe acolo”.

Totodată, el a criticat ideea de a convinge China să influenţeze Moscova pentru a opri războiul, văzând în aceasta riscul unei dependenţe de Beijing – „Nu există masă gratuită, China va cere întotdeauna un preţ. Cerând Chinei să rezolve un conflict în Ucraina înţelegem, de fapt, că predam Chinei cheile securităţii noastre prin nerezolvarea situaţiei? Pentru mine aceasta este o abordare extrem de periculoasă”.

Zelenski, noi critici aduse Occidentului

Aliaţilor occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii privind sprijinul militar acordat Ucrainei, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat agenției Reuters.

El a descris livrarea de ajutor militar, în special de sisteme de apărare antiaeriană, precum sistemele Patriot, drept „un mare pas înainte, dar înainte de asta, doi paşi înapoi”.

„Fiecare decizie la care ajungem noi, apoi mai târziu toţi împreună, este întârziată cu aproximativ un an”, a spus el.

Afirmațiile sale dure vin într-un moment periculos pentru forţele ucrainene, care sunt depăşite de armata Moscovei atât ca număr de personal, cât şi ca înzestrare militară, pierzând teritoriu în nord-estul şi estul ţării.

În mod clar frustrat de ceea ce el vede ca întârzieri şi ezitări din partea Occidentului, Zelenski a sugerat modalităţi prin care aliaţii ar putea ajuta mai direct, inclusiv prin doborârea rachetelor ruseşti deasupra teritoriului ucrainean în anumite circumstanţe.

Potrivit preşedintelui ucrainean, situaţia pe câmpul de luptă din nord-estul ţării se află acum sub control, după ce forţele Moscovei au trecut graniţa şi au lansat incursiuni spre oraşul Harkov, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume.