Un centru de mari arși va fi construit la Târgu Mureș. Câte paturi vor fi disponibile pentru victimele incendiilor

Un centru de mari arși urmează să fie construit de la zero la Târgu Mureș, care să preia pacienții din zona Centru, în urma unei investiții de aproape 296 de milioane de lei.

Guvernul a aprobat, miercuri, la solicitarea Ministerului Sănătății, indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui nou centru de mari arși la Târgu Mureș. Astfel, victimele incendiilor ar putea fi tratate în România, și nu transferate în străinătate, așa cum s-a întâmplat ecent în cazul a trei pacienți care au fost răniți în urma unei explozii de la un centru de deșeuri din Popești-Lordeni, sau a exploziei de la Petromidia.

Este vorba de obiectivul de investiții „Construirea unui centru de arși și reorganizarea fluxurilor medicale ale spitalului pentru o mai bună poziționare şi conectare a Departamentelor Urgență, ATI şi chirurgie pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureş”.

INEDIT Tenerife, mai ieftin decât Techirghiol sau Turcia. Cât costă șezlongul sau o cafea pe plajă pe celebra insulă

23:34

FLASH NEWS Înainte de alegerile din noiembrie, Trump se laudă cu realizările din mandatul său. Cum arată lista cu 25 de puncte întocmită de liderul SUA

23:18

Valoarea totală a investiției, conform actului normativ, este 295,782 milioane de lei, inclusiv TVA, eșalonată pe trei ani.

Stuctura centrului

Conform proiectului, în incinta Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș va fi construită o clădire nouă – Centru de mari arși – legată de spital printr-o pasarelă, clădire care va avea subsol, parter, patru etaje plus etaj tehnic.

Proiectul include:

• centrul cu 15 paturi pentru mari arși
• blocul operator cu 25 de săli de operație
• secția clinică Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) cu 44 de paturi
• spații conexe, precum stație de sterilizare, unitate de transfuzii sanguine, morgă, centru de formare, spații tehnice, spații administrative și logistice.
• relocare heliport

În ceea ce privește finisajele încăperilor în care staționează sau se deplasează pacienții sau în care se desfășoară activități medicale, proiectul prevede că acestea vor fi :

• lavabile;
• rezistente la dezinfectante;
• rezistente la decontaminări radioactive (in zona de radioterapie);
• fără asperități care să rețină praful;
• bactericide (în spațiile aseptice );
• negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer;
• rezistente la acțiunea acizilor (în laboratoare și săli de tratamente);
• compartimentări interioare: zidărie cărămidă/BCA și gips-carton pe schelet metalic;
• tavane: sisteme modulare pentru tavane – camere curate; tavane metalice etanșe.

Realizarea pasarelei pentru conectarea principalelor departamente din spital (UPU, bloc operator, ATI) va permite ca unitatea spitalicească să se încadreze în categoria de Spital Regional de nivel IA.

Scop: finalizarea a trei centre în 2024

Potrivit informării Ministerului Sănătătății, finanțarea obiectivului de investiții se va realiza din Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare destinat Proiectului privind reforma sectorului sanitar – îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Conform documentului, obiectivele strategice ale Programului de Guvernare pentru 2020-2024, în domeniul sănătății includ investiții masive în sănătate, respectiv și realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin care și: „extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arși (Timișoara, Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin, etc.)”.

În nota de fundamentare a hotărârii aprobate de Executiv se precizează că în cadrul Proiectului privind Reforma Sectorului Sanitar au fost incluse serviciile de proiectare pentru trei construcții noi care să includă pe lângă centre de mari arși și acele spații la care spitalele nu pot asigura respectarea normelor sanitare naționale și europene. Una din aceste locații este Spitalul Clinic de Județean de Urgență Târgu Mureș, celelalte fiind la Timișoara și București , în curtea Spitalului „Grigore Alexandrescu”.

„În cadrul Regiunii Centru, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș este cel mai important furnizor de serviciilor medicale, chiar cel mai important din multe puncte de vedere. Un prim aspect este acela că joacă rol de spital regional, având adresabilitate pentru rezolvarea cazurilor grave din regiune, provenite din restul spitalelor, atunci când competența acestora este depășită. Un al doilea aspect ține de personalul înalt calificat și dotarea cu aparatură de înaltă performanță, ceea ce conduce la o adresabilitate crescută. Cu toate acestea este necesară o atenție sporită, o continuă perfecționare și îmbunătățirea calității serviciilor furnizate, întrucât pe piața serviciilor medicale se înregistrează unități în continuă ascensiune, atât de stat, cât și private”, potrivit documentului.

Principalele provocări ale infrastructurii spitalicești din România

În nota de fundamentare este trecută în revistă și situația celor 368 de spitale publice în România, care cu multe „provocări”, printre care:

• Îmbătrânirea. Un număr mare de spitale din România sunt construite pe baza unor standarde depășite, fără o întreținere și reabilitare adecvată; ca urmare, multe dintre aceste clădiri nu dispun de facilități și instalații de bază (ascensoare, holuri accesibile, un număr adecvat de băi),
• Structura tip pavilion: multe spitale au o structură de pavilion – ele sunt alcătuite dintr-un număr mare de clădiri conectate de căi și alei exterioare; ca urmare, departamentele aceluiași spital sunt uneori la kilometri distanță; acest tip de structură subminează calitatea asistenței medicale, crește costurile și face ca utilizarea resurselor să fie ineficientă prin creșterea numărului de personal medical și administrativ necesar, precum și a timpului de răspuns în condiții critice;
• Locație inadecvată: în absența unui plan general de dezvoltare bazat pe nevoi, unele spitale sunt situate astăzi departe de principalele linii de transport și / sau în zone cu risc ridicat;
• Starea clădirii: au fost renovate doar câteva spitale; chiar și atunci când au fost realizate lucrări de renovare, lucrările au fost realizate, de obicei, pe părți specifice și izolate ale spitalelor, fără o strategie clară pentru complexul spitalicesc în ansamblu; astfel, majoritatea spitalelor din România se află într-o stare fizică precară. Majoritatea spitalelor nu au fost renovate în ultimii 50 de ani, iar unele dintre ele au probleme structurale sau de altă natură (de exemplu, majoritatea spitalelor din România nu îndeplinesc standardele de protecție împotriva incendiilor);
• Secții mari: spitalele existente au fost construite cu saloane cu patru până la șase (sau uneori opt) paturi, iar în cele mai multe dintre spitalele ne-renovate secțiile nu au băi private; și
• Configurație internă ineficientă (de exemplu, distanțe mari între UTI și unitățile de diagnosticare) cu diferite structuri duble împrăștiate în locația existentă (de exemplu, zone chirurgicale fragmentate și săli de operație multiple).