ASPIRINA și miturile ei. Ce au descoperit cercetătorii în urma unui studiu la care au participat 20.000 de persoane

Savanții au descoperit că doza zilnică din „pastila-minune” nu contribuie la ameliorarea sănătății și nici nu combate demența. Mii de pacienți bătrâni sănătoși, care iau zilnic aspirină, au fost analizați de medici, scrie Daily Mail. Ba chiar cei care folosesc aspirina sunt mai predispuși la riscul unor hemoragii gastrointestinale și ale creierului, relevă experimentele.

Peste 19.000 de persoane, monitorizate timp de opt ani

Studiul a fost realizat în rândul a 19.114 persoane de vârsta a treia – 16.703 din Australia și 2.411 din SUA – începând cu 2010 și a implicat subiecți cu vârsta de cel puțin 70 de ani. Participanți au fost monitorizați pe o perioadă de 4,7 ani. Aceștia nu sufereau de demență sau o formă de dizabilitate fizică și nu aveau alte afecțiuni.

STUDIU Marea întrebare despre Univers: când a început timpul? Majoritatea fizicienilor susțin că nu odată cu Big Bang-ul, potrivit unui studiu recent. Ce argumente au

06:40

Gândul IT Cum va arăta lumea în 2050? Mineritul pe asteroizi, tratamentele cu nanoboți și „gemenii digitali”, pe lista revoluțiilor științifice

06:35

Aspirină versus Placebo

Dr. Richard Hodes, directorul NIA (Institutul Național pentru Studiul Îmbătrânirii) a declarat: „Studiile clinice subliniază beneficiile aspirinei pentru prevenirea atacurilor de cord la persoane cu probleme vasculare, precum boală arterială coronariană. Ne întrebam însă dacă aspirina este benefică în cazul oamenilor sănătoși, fără bolile de mai sus”.

În rândul celor care luau aspirină, 90,3% au rămas în viață la finele tratamentului fără vreo dizabilitate sau demență, față de 90,5%, procent înregistrat în rândul celor care au luat un placebo.

Grupul care a luat aspirină a avut un risc mai mare al decesului față de cele placebo – 5,9% dintre cei care luau aspirină versus 5,2% în rândul celor care au luat un medicament fals.

O creștere mică a numărului de cazuri de cancer a fost constatată în rândul celor care luau aspirină, dar diferența ar putea ține de o coincidență. Sângerarea abundentă – un risc binecunoscut în cazul aspirinei – a fost, de asemenea, analizat.

Risc major de sângerare?

Cercetătorii au subliniat că administrarea de aspirină are legătură cu majorarea riscului de sângerare, mai ales în zona gastrointestinală și a creierului. Cazurile grave de hemoragie au fost constatate la 3,8% dintre cei care luau aspirină versus 2,7%, procentul în rândul celor care au luat un placebo.

După cum era de așteptat în cazul persoanelor bătrâne, cancerul a fost o cauză comună a decesului și 50% dintre cei morți au suferit de cancer. Bolile de inimă și accidentul vascular cerebral au reprezentat 19% din cauze, în timp ce sângerarea abundentă a afectat decisiv 5% dintre subiecți.

Doctorul Leslie Ford, din cadrul Institutului Național pentru Studiul Cancerului din SUA, a declarat: „Creșterea numărului deceselor în rândul participanților la studiu în grupul celor care luau aspirină a fost surprinzător, ținând cont de studiile care sugerează că folosirea aspirinei sugerează că utilizarea medicamentelor are un efect pozitiv în cazul cancerului”.