Boala care ucide cei mai mulți români. Trei afecțiuni ale lumii moderne care ne scad speranța de viață

Redactor:
Maria Bîrnaure
Boala care ucide cei mai mulți români. Trei afecțiuni ale lumii moderne care ne scad speranța de viață
Viața stresantă, mâncarea multă și nesănătoasă și incapacitatea oamenilor de a-și construi relații trainice atât cu propria persoană, cât și cu cei din jur, fac ca obezitatea, bolile cardiovasculare și depresia să fie cele mai frecvente boli ale lumii secolului XXI.

Fiecare dintre aceste afecțiuni creează diverse probleme și complicații. Dacă obezitatea afectează întregul corp, prin faptul că grăsimea are capacitatea de a se infiltra în toate organele, depresia afectează psihicul și, în consecință, aceasta poate, de asemenea, conduce la comportamente nesănătoase, care pot afecta funcționarea corectă a organismului.

Bolile cardiovasculare apar ca o consecință a primelor două, dar și a efectelor pe care acestea le generează. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România este prima în clasamentul mortalității prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană, 60% din decesele înregistrate sunt provocate de de acestea, cu 12% mai mult decât media europeană.

Obezitatea

Obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale secolului XXI, care este din ce în ce mai frecventă și în România. 52.868 de cazuri noi de obezitate au fost înregistrate în anul 2014 la medicii de familie din țara noastră, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății. Studiul „Obezitatea în România” – ORO, din vara anului 2014, arată că 21,3% dintre românii de peste 18 ani suferă de obezitate. Potrivit acestui studiu, rata obezității crește o dată cu vârsta, astfel că în timp ce la adulții de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceștia, procentul crește la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani și ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani. Potrivit aceluiași studiu, obezitatea afectează 23% dintre bărbați, față de 20.3% dintre femei.

„Obezitatea reprezintă o condiție cronică caracterizată prin tezaurizarea în exces de masă adipoasă, care poate afecta starea de sănătate. În ultimele decenii a devenit o problemă majoră de sănătate publică în lume, cu o prevalență în continuă creștere la toate vârstele și la ambele sexe”, a explicat pentru gândul Nicoleta Dumitru, medic în cadrul Institutului Național de Endocrinologie C.I. Parhon.

Specialiștii arată că nu ceea ce mâncăm provoacă apariția excesului de grăsime, ci cantitatea de mâncare asociată cu sedentarismul și stresul provoacă acest lucru.

„Din punctul meu de vedere este consumul mult prea mare de alimente, deci o cantitate mare de mâncare, în raport cu sedentarismul care a ajuns să atingă niște cote alarmante. Noi suntem proiectați de natură să ne mișcăm foarte mult și mâncarea să fie puțină și trăim în condiții improprii față de cum am fost proiectați, adică ne mișcăm foarte puțin și mâncăm foarte mult”, a declarat pentru gândul Mihaela Bilic, medic primar Diabet și Boli de Nutriție.

De asemenea, medicul susține că incapacitatea noastră de a ne controla atunci când vine vorba de mâncare apare și din cauza vieții stresante și a presiunii care este pusă pe noi în fiecare zi. Stresul afectează psihicul uman și pentru că nici creierul, nici organismul nu reușesc să combată acest stres, ne folosim de mâncare. Astfel, în ziua de astăzi, mâncarea a devenit „o metodă anestezic”, după cum o cataloghează medicul.

„Societatea noastră este bolnavă și kilogramele în plus sunt o boală a sufletului pentru că, din păcate, în ultimii ani, din ce în ce mai puțină atenție este acordată stării noastre de bine și satisfacerii emoționale și liniștii. Este răspunsul la stresul în care trăim și în momentul în care ne este greu nu putem să ne plângem, însă apelăm la mâncare ca să putem continua„, explică Mihaela Bilic.

Efectele obezității: diabet, boli cardiovasculare

Indiferent de vârstă sau sex, obezitatea afectează întreg organismul uman, din cauza faptului că grăsimea se depune pe toate organele, influențând funcționarea lor. „În momentul în care sunt kilograme multe în plus, această grăsime sufocă din interior organismul și afectează organele, schimbă metabolismul, schimbă sinteza de hormoni. Organismul este invadat de grăsime și toate organele suferă. Nicio altă boală nu atinge toate organele așa cum o face grăsimea„, explică medicul Mihaela Bilic. 

Potrivit Institutului Național de Endocrinologie, obezitatea este asociată cu o serie de alte probleme care afectează starea generala de sănătate și cresc semnificativ riscul de deces. În cele mai multe dintre cazuri, obezitatea conduce la apariția diabetului zaharat de tipul 2, dislipidemiei, adică creșterii și scăderii constante a nivelului de colesterol din sânge, bolilor cardiovasculare, precum și a unei serii de complicații digestive, pulmonare, renale, ale oaselor și articulațiilor și chiar care țin de reproducere.

Lupta împotriva obezității: mai puțină mâncare și mai multă mișcare

Cum ne putem feri de obezitate și de complicațiile pe care le generează ea? Medicii recomandă, în primul rând, abordarea unui stil de viață sănătos în care să știm să ne raportăm la mâncare, nu neapărat prin prisma originii ei, ci prin cantitatea pe care o consumăm. De asemenea, este important să ne mișcăm cât mai mult, mai ales în timpul liber când avem tendința să fim extrem de sedentari.

„Menținerea unui stil de viață sănătos poate preveni apariția excesului ponderal și a obezității. Astfel, este indicată o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de calorii pentru vârstă și sex. Se preferă fructele, legumele proaspete, cerealele integrale, carnea slabă, laptele și produsele lactate degresate. Se limitează consumul de grăsimi de origine animală, consumul de carne roșie și a dulciurilor concentrate. Se indică activitate fizică cu evitarea sedentarismului în timpul liber”, explică medicul Nicoleta Dumitru de la Institutul Parhon. 

Atunci când în cazul unei persoane obezitatea atinge cote care nu mai pot fi controlate prin reducerea cantității de mâncare și prin practicarea sportului, pacienții sunt obligați să apeleze la chirurgia bariatrică. Aceasta presupune micșorarea stomacului și modificarea modului de funcționare a intestinelor, astfel încât corpul să nu mai fie capabil să absoarbă atât de mulți nutrienți. „Este o metodă dramatică, dar ca orice problemă pe viață și pe moarte, decât să mori, mai bine să ți se neutralizeze tubul digestiv ca să nu mai poți să te îngrași”, este părerea Mihaelei Bilic despre această operație.

Medicul susține că această situație poate fi evitată dacă fiecare dintre noi învață să mănânce doar atunci când organismul o cere. Este important să evităm să mâncăm pe fond de stres și, de asemenea, este o greșeală să eliminăm din dieta noastră anumite alimente. „Nimic din ce mâncăm nu este nesănătos dacă mâncăm cu moderație. Deci, nu alimentele ne fac să ne îngrășăm, ci cantitatea în care le consumăm. Și, în momentul în care mâncăm, dacă noi nu mâncăm de foame, ci mâncăm emoțional, mâncatul emoțional nu are limite„, explică Mihaela Bilic.

Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în lume în ceea ce privește cauzele de deces. Aceste tipuri de afecțiuni sunt din ce în ce mai prezente și în cazul românilor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România este prima în clasamentul mortalității prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană. Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, în 2014, la medicii de familie au fost semnalate 1.564.882 de cazuri noi de diverse afecțiuni cardiovasculare.

Cele mai frecvente cauze din viața de zi cu zi care favorizează apariția acestor boli sunt, potrivit datelor Institutului pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu: fumatul, o alimentație necorespunzătoare – bogată în grăsimi saturate – care duc la creșterea colesterolului și a trigliceridelor, sedentarismul, obezitatea, alcoolul, precum și factori psihosociali precum stresul profesional sau personal, stres financiar, depresia, lipsa suportului social.

Astfel, stilul de viață și alimentația sunt factorii care influențează apariția celor mai frecvente afecțiuni cardiovasculare din ziua de astăzi. Hipertensiunea arterială, cea mai des întâlnită boală cardiovasculară, este influențată de obezitate, consum de alcool în cantități mari, consum crescut de sare, sedentarism și stres. Acești factori, o dată intersectați, conduc la mărirea riscului de infarct miocardic. De partea cealaltă, stresul, consumul excesiv de cafea sau energizante și oboseala se traduc prin aritmii cardiace.

Georgiana Olaru, medic rezident în cadrul Institutului C.C. Iliescu, susține că în cele mai multe dintre cazuri bolile cardiovasculare afectează populația de peste 65 ani. Totuși, datele recente arată creșterea incidenței acestor afecțiuni și în rândul tinerilor. O primă cauză este adaptarea forțată a stilului de viață la cerințele și tendințele societății. Tinerii încep să fumeze la vârste foarte fragede și sunt din ce în ce mai stresați, ceea ce crește riscul acestora de a suferi un infarct miocardic. De asemenea, consumul de droguri este, potrivit specialistului, o cauză a aritmiilor cardiace în rândul tinerilor. Stilul de viață nesănătos duce la obezitate, iar aceasta din urmă  creează la rândul ei un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor afecțiuni cardiovasculare chiar de la o vârstă mică. 

În ceea ce privește prevenirea apariției afecțiunilor cardiovasculare, medicii arată că sintagma „un stil de viață sănătos” se aplică și în acest caz. Astfel, activitatea fizică regulată joacă un rol foarte important, specialiștii amintind de despre importanța celor 30 de minute de mișcare zilnică. De asemenea, trebuie să evităm excesele alimentare. În cazul fumătorilor, aceștia sunt sfătuiți să renunțe la acest obicei, dat fiind faptul că tutunul este asociat nu doar bolilor cardiovasculare, ci majorității afecțiunilor grave.

„Îndemnul pentru un stil de viață sănătos și pentru corecția precoce a factorilor de risc este adresat întregii populații, indiferent de vârsta și sex pentru a putea reduce frecvența și efectele acestor afecțiuni”, explică medicul Georgiana Olaru.

Depresia

Depresia afectează, în prezent, 5% din populația lumii, adică aproximativ 350 de milioane de persoane. Depresia este tot mai prezentă și în cazul românilor. În 2014, 40.852 de cazuri de depresie au fost înregistrate la medicii de familie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății. Creșterea numărului de persoane care dezvoltă această afecțiune este pusă de psihoterapeuți și pe seama faptului că depresia câștigă teren în rândul copiilor și adolescenților până în 16 ani.  

„Referitor la populația din România, numărul de cazuri este în creștere și va crește în continuare. De ce? Pentru că, pe lângă pătura cea mai afectată din punct de vedere statistic (16-45 ani), crește foarte tare numărul copiilor și adolescenților. Ceea ce înseamnă că intervalul se lărgește și crește rapid numărul copiilor care se vor naște într-o familie în care cel puțin unul dintre părinți este afectat”, explică psihoterapeutul Andreea Perșunaru.

Potrivit specialiștilor, depresia este, din punct de vedere clinic, o tulburare care se manifestă prin diferite simptome. Între acestea se numără starea de tristețe, pierderea speranței și a plăcerii de a desfășura activitățile obișnuite, sentimente de vinovăie, de inutilitate, dificultăți de concentrare, dar și greutatea de a lua decizii și de a acționa în favoarea lor. Starea constantă de iritabilitate este un alt semnal al dezvoltării unei afecțiuni depresive.

De asemenea, de foarte multe ori depresia nu apare singură, ci apare însoțită de anxietate, de exemplu. Atunci tabloul poate include îngrijorarea specifică anxietății și chiar și atacuri de panică, după cum susține psihoterapeutul Andreea Perșunaru.

„Somnul și comportamentul alimentar sunt foarte afectate în depresie – apar insomnia sau greutatea la trezire, apar scăderea sau creșterea în greutate, apoi alte probleme de sănătate asociate acestora. De fapt, acesta este și un pericol foarte mare al depresiei – faptul că de la un punct sănătatea pacientului începe să fie foarte afectată și se ratează cauza de debut”, a explicat pentru gândul Andreea Perșunaru.

Cel mai important aspect în cazul depresiei este identificarea corectă a stadiului în care se află pacientul depresiv. Foarte important este ca persoana respectivă să apeleze la tratament specializat. „Există mai multe tipuri de depresie și pentru un tratament eficient, avem nevoie de un diagnostic corect, ca de altfel în orice boală. Asta înseamnă pentru pacient că este nevoie să meargă la un specialist pentru a primi informațiile corecte despre ce tip de depresie are și care sunt pașii înspre vindecare. Încerc să punctez aici că medicul de familie, un prieten cu ceva cunoștințe medicale, un preot, un confident, un homeopat nu poate să pună acest diagnostic, ci doar un psiholog clinician sau un medic psihiatru„, a declarat psihoterapeutul Andreea Perșunaru.

Specialistul afirmă că în societatea de astăzi depresia apare, cel mai adesea, ca urmare a nivelului ridicat de nesiguranță, izolării și lipsei de informație. Nesiguranța, fie ea financiară, familială sau de orice altă natură, este legată de apariția depresiei pentru că este un mare factor de stres și zona în care acționează cel mai puternic este în luarea de decizii: nu ne mai simțim bine într-o relație, dar ne este teamă să renunțăm la acea relație din cauză că nu vedem un viitor în afara ei.

Izolarea, este, după cum susține Andreea Perșunaru, cea mai periculoasă: „Al doilea factor, izolarea, mi se pare cel mai periculos. Periculos prin faptul că apare din ce în ce mai devreme și de multe ori este încurajată de contextul social, de familie sau de școală. Exemplul cel mai grav cred că este cel al izolării dintre părinte și copil. Părintele este atât de ocupat cu ce are de făcut, încât petrece prea puțin timp cu copilul. Acesta nu va dezvolta o relație sănătoasă de atașament, așa încât șansele să dezvolte alte relații sănătoase scade considerabil”

Lipsa de informație poate părea un paradox în ziua de astăzi. Specialiștii reclamă în acest caz faptul că oamenii evită să meargă la medic, căutând tot felul de remedii pe internet sau în alte surse. Acest lucru nu este indicat în cazul depresiei pentru că, de exemplu, un tratament greșit poate agrava problema în loc să o amelioreze sau chiar să o vindece. 

„Remediile diferă în funcție de tipul depresiei. Ce mi se pare esențial de punctat aici este că, deși prevalența este foarte mare, această boală nu doar că se tratează, ci chiar se vindecă. Remediile includ în primul rand psihoterapie, dar pentru anumite tipuri de depresie și tratament medicamentos. Cum spuneam mai sus, remediul poate să fie oricât de bun, însa dacă diagnosticul nu este corect atunci el poate să fie chiar un pericol”, a explicat Andreea Perșunaru.

Să avem grijă de corp, dar și de suflet

Depresia poate fi evitată dacă fiecare dintre noi își dezvoltă din timp un comportament echilibrat, să construim relații sănătoase, în primul rând cu noi înșine și să nu ne fie teamă să apelăm la specialiști atunci când simțim că pierdem controlul:

Pentru a evita depresia ar fi bine să cultivăm câteva comportamente și credințe de foarte devreme. La nivel de comportamente – grija de corp (hrană, somn, sport) și suflet. La nivel de credințe – în primul rând, faptul că nu suntem singuri și apoi că libertatea este un dar minunat și că putem alege ce să facem cu viețile noastre, ceea ce este neprețuit. În primul rând, cred că ar fi de ajutor să ne oprim puțin din tot ceea ce facem și să stăm doar să observam în ce punct suntem în viața noastră. Apoi să ne punem câteva întrebări despre ce ne dorim și ce facem în acest sens, apoi să ne întrebăm cine ne însoțește pe acest drum și cum cultivăm aceste relații”, susține psihoterapeutul.

Andreea Perșunaru dă un exemplu folosindu-se de relația dintre părinți și copii și arată cum chiar părinții își cresc copiii într-un fel care crește riscul de depresie. Copiii din ziua de astăzi aud tot mai rar că fac lucruri bune și în cele mai multe dintre cazuri sunt certați pentru ceea ce fac. „Copilul nu găsește contexte în care sunt încurajate apropierea, creativitatea. Aș spune că aceste convingeri ale părinților și aparținătorilor trebuie ajustate pentru a nu crește copii cu risc de depresie”, consideră psihoterapeutul.

Odihna, hrana sănătoasă, contactul cu natura și apropierea de zona spirituală ne pot ajuta, în opinia Andreei Perșunaru, să reducem riscul dezvoltării unei astfel de afecțiuni, care ne afectează atât psihic, cât și fizic.

Inchide