Negocieri contracronometru între SUA și Iran pentru a evita prelungirea războiului și o criză energetică mondială. Care sunt perspectivele

Pe măsură ce armistițiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de final, o sursă pakistaneză implicată în medierea dintre SUA și Iran a declarat vineri că s-au înregistrat progrese în diplomație, iar o viitoare întâlnire între cele două părți ar putea duce la semnarea unei înțelegeri, urmată de un acord cuprinzător în termen de 60 de zile, scrie Reuters. În cele din urmă, succesul negocierilor durează foarte puțin având în vedere că în perioada următoare cele două părți trebuie să înceapă implementarea cerințelor convenite pentru a putea preveni o revenire la război.

Cursă contra cronometru. Marți expiră armistițiul dintre SUA și Iran

Pe măsură ce timpul se scurge, iar armistițiul actual convenit pe 8 aprilie se va încheia marți seara, întrebarea cheie este dacă cele două țări pot ajunge la un acord final care să pună capăt războiului care a afectat întreaga economie mondială. Iranul și Statele Unite au pe masă opțiunea de a prelungi armistițiul cu încă două săptămâni pentru a oferi mai mult timp procesului de negociere, potrivit unor surse familiarizate cu situația, conform Bloomberg.

BREAKING NEWS Spania este noua campioană mondială. S-a impus în fața Argentinei cu 1-0

01:02

MESAJ Mesaje de Sfântul Ilie. Cele mai frumoase urări de „La mulți ani!” și felicitări pe care să le trimiți sărbătoriților

00:00

Unii lideri arabi și europeni sunt de părere că ar putea dura până la șase luni până când părțile beligerante ar putea acoperi toate problemele. În ciuda acestui orizont lung de timp, liderii doresc ca Strâmtoarea Ormuz să fie redeschisă cât mai curând pentru a restabili fluxurile de energie. În acest context, eșecul redeschiderii strâmtorii ar putea genera o criză alimentară globală.

Unele voci spun că prețul la petrol și gaze ar putea crește și mai mult dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește după această perioadă.

Care sunt cerințele principale pentru a ajunge la un acord de pace

Este puțin probabil ca Iranul să renunțe ușor sau fără concesii semnificative din partea Statelor Unite la influența asupra Strâmtorii Ormuz. Iranul a îndurat perioade lungi de exporturi scăzute de petrol și înainte, inclusiv în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, când acesta a adoptat o strategie de a pune presiune pe Teheran prin sancțiuni economice.

Pentru a putea ajunge la o înțelegere, Iranul a propus o taxă de tranzit de 2 milioane de dolari per navă pentru reluarea traficului. Banii obținuți ar urma să fie folosiți pentru reconstrucția țării afectate de bombardamentele masive ale SUA și Israel. În ciuda propunerilor iranienilor în acest sens, nicio altă țară nu este de acord cu impunerea de tarife vamale.

O altă problemă disputată este cea legată de programul nuclear al Iranului, în jurul căruia au apărut multe informații, unele chiar contradictorii. Donald Trump a declarat că prima rundă de negocieri din Pakistan s-a încheiat fără niciun consens deoarece iranienii au refuzat să renunțe la programul lor nuclear.

Masoud Pezeshkian, președintele Iranului

SUA fac presiuni pentru ca Iranul să fie deposedat de capacitățile sale nucleare, cu excepția centralei electrice civile de la Bushehr. Pe de o parte, în cadrul negocierilor din Islamabad, delegația americană ar fi propus o pauză în programul nuclear de 20 de ani, în timp ce contraoferta iraniană a fost de o pauză pentru 5 ani. Mai mult, Donald Trump a declarat recent că această problemă nu trebuie să aibă un orizont de timp, iar Iranul trebuie să renunțe complet la pretențiile sale nucleare. Pe de altă parte, președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a declarat vineri că Teheranul nu a căutat și nu caută arme nucleare, tulburări sau terorism în regiune.

Recomandările autorului:

Trump minimalizează războiul cu Iranul și promite un final rapid: „Au trecut doar două luni”. Semnalul misterios de la Casa Albă: Următoarea săptămână

A intrat în vigoare armistițiul de 10 zile dintre Israel și Liban. Netanyahu spune că își rezervă dreptul „de a lua măsurile necesare de autoapărare”

Noul lider al Ungariei, Péter Magyar, are interdicție să vorbească în numele PPE în Parlamentul European. Care sunt motivele