Care este legătura dintre încălcarea regulilor de circulație și demență

Care este legătura dintre încălcarea regulilor de circulație și demență
Publicat: 06/01/2015, 16:18
Actualizat: 19/05/2015, 02:47

Încălcarea anumitor legi poate fi un simptom al demenței. Concluzia aparține profesorului Georges Naasan, de la departamentul de neurologie al Universității California din San Francisco, care a declarat că există o categorie de persoane, în special oameni în vârstă care comit pentru prima dată o infracțiune, care ar putea suferi de o boală neurodegenerativă, maladie care stă în spatele comportamentului lor infracțional.

Naasan și colegii săi au analizat fișele medicale a 2.397 de pacienți diagnosticați cu Alzheimer și alte tipuri de demență între 1999 și 2012. Cercetătorii au căutat în dosarele pacienților referirile la comportamentul infracțional, folosind termeni cheie precum „arestare”, „furt din magazine”, „conducere sub influența alcoolului sau drogurilor” și „violență”, și au găsit informații de acest tip în cazul a 204 pacienți, adică 8,5% dintre membrii grupului analizat.

Comportamentele acestor pacienți erau de cele mai multe ori mai degrabă un semn prematur de demență frontotemporală (maladia Pick, n.r) sau de afazie primară progresivă, un tip de demență care afectează capacitățile lingvistice ale pacientului, decât un simptom al instalării maladiei Alzheimer.

Dintre pacienții care au avut probleme cu legea, 64 sufereau de maladia Pick, 24 erau bolnavi de afazie primară progresivă, 42 prezentau Alzheimer, iar restul sufereau de alte forme de demență.

Pacienții cu demență frontotemporală sau afazie tindeau să fie mai tineri, cu vârste cuprinse, în medie, între 59 și 63 de ani, comparativ cu bolnavii de Alzheimer, care aveau, în medie, 71 de ani, în perioada în care medicii au efectuat cercetarea referitoare la comportamentul infracțional.

Peste 6,4% dintre subiecții din „grupul criminal” care sufereau de demență frontotemporală au avut episoade de violență fizică și verbală în timpul bolii, comparativ cu 3,4% dintre cei cu afazie și 2% dintre cei cu Alzheimer, potrivit studiului publicat în revista JAMA Neurology.
În cazul a 4% dintre pacienții cu demență frontotemporală, violența a fost unul dintre primele simptome ale bolii neurologice.

Bărbații prezentau o apetență mai mare de a face avansuri sexuale altor persoane și de a urina în public, comparativ cu femeile.
Potrivit lui Naasan, dacă pacienții au avut în familie cazuri de boli neurodegenerative, ar putea fi posibilă găsirea unei legături între comportamentul infracțional și o problemă cerebrală.

„Totuși, cele mai multe dintre aceste maladii sunt «sporadice», adică apar fără a avea la bază o cauză genetică identificabilă, iar instalarea lor este greu de prezis. În general, depistarea prococe a unei schimbări de comportament, o deviere de la ceea ce era considerat «normal» în cazul unui anumit individ, ar trebui să ducă la o evaluare medicală preventivă care să caute posibilele cauze cerebrale”, a spus Naasan.

Primele semne de demență frontotemporală pot include schimbări de personalitate, precum dezinhibare, lipsă de empatie, apatie, comportament obsesiv-compulsiv, potrivit cercetătorului.

„Uneori este greu să înțelegem conceptul că o zonă anume a creierului nostru nu funcționează corespunzător, ducând la comportamente care pot varia de la tulburător la detașat, până la infracțional”, a mai spus medicul Naasan.

Familia și prietenii pot interpreta cu ușurință drept atacuri personale aceste schimbări de comportament, dar ar trebui să înțeleagă că acestea ar putea fi primul simptom al unei maladii și ar trebui să ceară un control medical, a spus profesorul american.

„Comportamentul amoral constatat în cazul maladiilor din gama demenței frontotemporale apare medicului evaluator ca fiind alegerea asumată a pacientului, acești indivizi apar ca egoiști și temperamentali, fără a le păsa de îngrijorările familiei”, a spus Adonis Sfera, psihiatru la Patton State Hospital din districtul Orange, California, care nu a participat la efectuarea cercetării.

„În condițiile în care comportamentul lor pare a avea de-a face cu o boală mintală, unii dintre acești oameni ajung să fie internați în spitale psihiatrice, în timp ce alții sunt inchiși sau plasați în azile psihiatrice după ce sunt diagnosticați cu o tulburare de personalitate antisocială” a declarat Sfera pentru Reuters.

Potrivit lui Naasan, este dificil de evaluat câte infracțiuni sunt rezultatul unor astfel de cauze medicale. Cercetătorii nu au analizat și cazierele judiciare, astfel că nu pot spune care este proporția de oameni care comit infracțiuni din cauza unei boli neurodegenerative, raportată la numărul total de autori de infracțiuni.

Personalul din sistemele de sănătate nu este foarte familiarizat cu demența frontotemporală și diagnostichează greșit multe cazuri ca fiind tulburare bipolară sau schizofrenie cu instalare târzie, potrivit cercetătorului american.

Bolile din gama demenței frontotemporale pot fi diagnosticate cu exactitate cu ajutorul tomografului cu emisie de pozitroni și al testelor neuropsihologice, „dar numai dacă ne gândim că ar putea fi vorba despre aceste boli”, a spus Georges Naasan.